Cuprins: Capitolul1: Barometre Capitolul1.1:Barometrul Capitolul1.2 Barometrul

Cuprins: Capitolul1: Barometre Capitolul1.1:Barometrul Capitolul1.2 Barometrul cu mercur Capitolul1.3 Barometre cu apă de tip Goethe Capitolul 2: Experien a lui Torricelli ț Brevetele de invenție. „O inven ie este o rezolvare sau realizare tehnic dintr-un domeniu al ț ă cunoa terii care prezint noutate i progres fa de stadiul cunoscut pân atunci.O ș ă ș ță ă inven ie se define te ca fiind„o ma in , un proces, o îmbun t ire etc. -noi i utile, ț ș ș ă ă ăț ș care nu au existat anterior i care sunt recunoscute ca produsul unei intui ii sau unui ș ț geniu unice, deosebite de competen ele mecanice obi nuite sau de artizanat.” ț ș Ea se poate referi la realizarea unui produs (dispozitiv, material, substan ) ță sau a unui procedeu în toate domeniile tehnologice. Procedeul const din activit i ă ăț tehnologice care conduc la: ٭ob inerea, fabricarea sau utilizarea unui produs; ț ٭rezultate de natur calitativ ca : m surare, analiz , reglare, control, cur are, ă ă ă ă ăț uscare, diagnosticare sau tratament medical i altele. ș O inven ie nu este acela i lucru cu o descoperire, care înseamn constatarea ț ș ă unei realit i înc necunoscute.Inven iile doar arareori se fac pe nea teptate . O ăț ă ț ș inven ie poate fi rezultatul unui efort individual, dar i al unei munci în echip . ț ș ă Inven iile pot fi f cute simultan în diferite p r i alelumii. ț ă ă ț Protec ia inven iilor ț ț Protec ia inven iilor se face prin brevet de inven ie. Brevetul de inven ie este ț ț ț ț un act juridic oficial care îi acord titularului s u un drept cu caracter exclusivist de ă ă exploatare a unei inven ii, pe întreaga sa durat . Durata brevetului de inven ie este ț ă ț de 20 de ani, cu începere de la data de depozit, conform art.31 din Legea 64/1991, republicat . Dreptul exclusiv de exploatare este un „drept negativ”, în sensul c ă ă interzice unor ter i s fabrice, s utilizeze, s vând sau s importe produsul sau ț ă ă ă ă ă procedeul acoperit de brevet, f r consim mântul de in torului de brevet. ă ă ță ț ă Condi ii de brevetabilitate ț Un brevet de inven ie poate fi acordat dac sunt satisf cute, în mod cumulativ, ț ă ă condi iile de brevetabilitate: inven ia s fie nou , s implice o activitate inventiv i s ț ț ă ă ă ă ș ă aib aplicabilitate industrial . ă ă Noutatea inven iei ț . O inven ie este nou dac nu este cuprins în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii ț ă ă ă cuprinde cuno tin ele accesibile publicului printr-o descriere scris sau oral , prin ș ț ă ă folosire sau în orice alt mod, pân la data depozitului cererii de brevet de inven ie. ă ț Deosebirile fa de solu iile cunoscute anterior în domeniu trebuie s fie ță ț ă esen iale i s genereze efecte tehnice noi. Inven ia nu trebuie s corespund ț ș ă ț ă ă con inutului altui brevet, care a fost depus îns nu a fost înc publicat. ț ă ă O inven ie implic o activitate inventiv dac pentru o persoan de specialitate ț ă ă ă ă în domeniu ea nu rezult în mod evident din cuno tin ele cuprinse în stadiul tehnicii. ă ș ț Cu alte cuvinte, nu trebuie s fie posibil pentru specialistul cu competen e obi nuite ă ț ș s realizeze inven ia printr-un exerci iu de rutin al competen elor sale. De ă ț ț ă ț asemenea, se admite implicarea unei activit i inventive dac inven ia are ca obiect ăț ă ț un procedeu analog care realizeaz un efect tehnic nou, sau prin acest procedeu se ă ob ine o substan cu calit i noi, superioare, ori dac materiile prime sunt noi, chiar ț ță ăț ă dac efectele tehnice ob inute sunt identice. ă ț O distinc ie important trebuie s fie f cut între inven ie i inova ie. Inven ia ț ă ă ă ă ț ș ț ț este prima apari ie a unei noi idei pentru un produs sau proces nou, pe când inova ia ț ț este prima comercializare a ideii. Inova ia reprezint comercializarea inven iei în produse sau servicii vandabile. ț ă ț Atunci cînd o nou inven ie devine integrat în via a economic , adic a început s ă ț ă ț ă ă ă aib consecin e economice, ea devine o inova ie. Pentru a transforma o inven ie în ă ț ț ț inova ie, o companie trebuie s combine cuno tin e, capabilit i, abilit i i informa ii ț ă ș ț ăț ăț ș ț asupra pie ei,suficiente resurse financiare etc. ț Inven ia nu conduce în mod necesar la o inova ie. Inova ia este posibil i f r ț ț ț ă ș ă ă ceva care ar putea fi identificat ca inven ie, dac compania identific o idee tehnic ă ț ă ă ă existent anterior. Aspectul exploat rii comerciale a inven iei este prezent aproape în ă ă ț toate defini iile inova iei. ț ț Capitolul 1 Barometre Cap 1.1 Barometrul este un instrument care serveşte la m surarea presiunii ă atmosferice, la prezicerea vremii şi la m surarea altitudinii. ă Barometrul, în form sa primitiv , a fost inventat de savantul italian Evangelista ă ă T orricelli ( 1608-1647), care a demonstrat, în anul 1643, cu ajutorul unui tub de sticl închis la un cap t, umplut cu mercur, apoi r sturnat şi introdus în pozi ie ă ă ă ţ vertical , ca atmosfera exercit o presiune cu aceasta poate fi m surat prin ă ă ă ă denivelarea între cap tul coloanei de mercur din tub şi nivelul mercurului din vas. ă T ubul lui T orricelli poate fi considerat c primul barometru cu mercur. ă Barometrele care au fost construite spre sfârşitul secolului al XVII-lea nu furnizau indica ii precise. Produc torii nu se hazardau s înscrie grada ii pe o scar , ţ ă ă ţ ă aceasta fiind arbitrar şi deci mai pu in utilizabil . Primele barometre indicau doar ă ţ ă modificarea vremii, deoarece oamenii au observat de la început c într presiunea ă atmosferica şi starea vremii exist o leg tur strâns . O presiune mare înseamn timp ă ă ă ă ă frumos, însorit, iar o presiune mic înseamn timp închis, prevestitor de furtun . ă ă ă Cel care a ad ugat tubului barometric un cadran cu ac indicator a fost savantul ă englez Robert Hooke ( 1653-1703). În 1672, olandezul Christiaan Huygens creeaz un barometru cu dou lichide ( apa şi ă ă mercur), având dou ramuri. ă Cel mai mare constructor medieval de barometre a fost francezul Guillaume Amontons ( 1663-1705). El a construit barometrul scurt, cu ramuri multiple (1688) şi barometrul f r rezervor ( 1695). ă ă T oate cabinetele de fizic au fost echipate cu barometre sau mai bine-zis cu ă baroscoapele lui Amontons. În 1698, Samuel Morland a inventat barometrul cu tub înclinat, foarte apreciat în epoc , datorit sensibilit ii sale mari. ă ă ăţ În secolul al XIX -lea se construiesc primele barometre cu burduf metalic ( aneroide). O cutie metalic , vidat are drept capac un astfel de burduf. Varia iile de presiune ă ă ţ atmosferic determina umflarea sau comprimarea burdufului, care la rândul lui, ă antreneaz un ac indicator ce se poate roti în fa unui cadran. În acest fel se poate ă ţă m sura rapid valoarea presiunii atmosferice. Neavând lichide, barometrul metalic este ă simplu, comod şi precis şi a fost generalizat în toate aplica iile pân în zilele noastre. ţ ă Una dintre cele mai importante aplica ii ale barometrului este determinarea altitudinii. ţ Este folosit pe teren, dar mai ales în avioane, baloane, elicoptere etc... Indica iile de presiune atmosferic sunt transformate în indica ii ţ ă ţ de altitudine, fapt posibil deoarece presiunea atmosferica scade în raport cu altitudinea . Evangelista T orricelli (1608–1647) a propus o metod de m surare a presiunii ă ă atmosferice prin inventarea barometrului cu mercur în anul 1643. Barometrul cu mercur este un tub lung de sticl care a fost umplut cu mercur i apoi r sturnat într-o ă ș ă cuv cu mercur. S-a determinat astfel foarte u or c presiunea atmosferic este . ă ș ă ă Presiunea real într-un punct într-un fluid se nume te presiune absolut . Presiunea ă ș ă relativ (manometric ) se d fie peste, fie sub presiunea atmosferic . ă ă ă ă Un manometru care masoar presiuni sub presiunea atmosferic se nume te de obicei ă ă ș manometru de vid. Presiunea atmosferic într-un punct descre te uploads/Geographie/ sscrib.pdf

• Détails
• Publié le Jul 04, 2021
• Catégorie Geography / Geogra...
• Langue French
• Taille du fichier 0.0807MB