Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

ALEXANDRU PHILIPPI P NTRODUCERE in ISTOiIa UND SI TERAT - ROMtNE IASI EJiLura r Striei Frat ii Saraga I s s S e a CINTRODUCE RE In Is loria i tikiatuoi romillo DE a ancitu c Z de gmE T A'q I Editura librariei Fra ii Saraga CINTRODUCERE Viata omului se man

ALEXANDRU PHILIPPI P NTRODUCERE in ISTOiIa UND SI TERAT - ROMtNE IASI EJiLura r Striei Frat ii Saraga I s s S e a CINTRODUCE RE In Is loria i tikiatuoi romillo DE a ancitu c Z de gmE T A'q I Editura librariei Fra ii Saraga CINTRODUCERE Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri fn fapte pentru interesul public in fapte pentru interesul privat in productii artistice i in cunostinti asupra naturei In viata publica antra toate acele fapte pe care omul le face pentru a satisface dorintele provocate in el d e natura clad faptele silt astfel incit aduc un folos imediat mai malt societatei decit individului care lucreaza In vi a t a privat a se cnprind toate faptele pe care omul le face pentru a satisface dorintele provocate in el de natura etha faptele acele aduc un fobs imediat mai malt individului decit societatei La v ia t a artistica se numarA acele fapte omenesti prin care individul tot sub impulsiunea unor dorinti imiteaza sculptind i boind obiectele de la care a c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura C- - La viata de eunostinti sau intelectualh se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului le capita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorul simturilor externe si al simtului intim Cunostintele omului sint de trei feliuri cunoscute ele impreunh cu subdiviziunile lor sub numele de genuri literare Mai intliu se gasesc in mintea noastrii etmostinti de acele care reprodue exact obiectele realithtei intocmai astfel adeea precum au fost ele in mornentul observarei Puterea de reproclucere este diferita la diferiti oameni si pentru top in general ea este mitrginita in acel sens ca de la o bucata de vreme urmele se s terg si mintea null mai aduce aminte Asemine eunostinti se numesc istorice Istori e In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en- nostinti de acele careMal sh inventeze vre-un non element ce n'ar ? existat deja in cunostintele istorice aduna la un loe pantile conume ale acestor din unna Obiectele cu alte vorbe de la care not capatam eunostinti istorice ?nd din aceias natura si avind intre dinsele chiar cele mai indepartate in aparenth man cunostintele cele de al doile fel li adund in diverse centruri caracterele cornune si le grupeaza be clasi ?el in grupuri mai man sau mai mici dupa cum samina intre dinsele mai putin sau mai mult Asemene cunostinti numite idei general e constituese ennostintile stienti ?ee on ?loso ?ce ale omului ? ti i n t a In al treile rang in s ?sit sint acele cunostinti C- - care pe baza cunostintelor istorice si stienti ?ce si lard ca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar ? existat dej a in Isto r i e reproduc in mod schimbat realitatea prin aceia ca separd demente care in naturd sint impreunate si impreuneazd elemente care in natura sint separate Aceste cunostinti se numesc poetice Poede liaza tiintei si a Poeziei o formeaza Istoria Cunostintele istorice