Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Jurnalele pierdute ale lui Nikola Tesla de Tim R. Swartz ...fratele meu care tr

Jurnalele pierdute ale lui Nikola Tesla de Tim R. Swartz ...fratele meu care trecuse prin neplăceri similare. Teoria pe care am formulat-o se referă la faptul că imaginile erau rezultatul unei acţiuni reflexe de la creier asupra retinei supusă unei mari inervaţii. Aceste imagini nu erau cu siguranţă halucinaţii cum sunt cele care se produc în minţile bolnave sau suferinde deoarece în alte privinţe eram normal şi calm. Ca să vă faceţi o idee despre suferinţa mea, să presupunem că luasem parte la o înmormântare sau la un spectacol similar care îţi zdruncină mintea, în mod inevitabil, în liniştea nopţii, o imagine vie a scenei s-ar perinda în faţa ochilor mei în ciuda eforturilor mele de a o alunga din mintea mea. începeam să am şi vedenii ale unor lucruri care n-aveau nici o legătură cu realitatea. Era ca şi cum mi se arătau idei ale unei minţi cosmice care aştepta ca aceste idei să fie puse în practică. Dacă explicaţiile mele sunt corecte, ar trebui să fie posibil să proiectezi pe un ecran imaginea oricărui obiect pe care cineva şi-l imaginează şi să-l faci vizibil. Un asemenea progres ar revoluţiona toate relaţiile umane. Sunt convins că o asemenea minune poate şi va fi realizată în perioada care va veni. Aş putea adăuga că am dedicat mult timp gândindu-mă la rezolvarea problemei. Am reuşit să proiectez o asemenea imagine pe care am văzut-o în mintea mea, în mintea altei persoane, într-o altă cameră. Ca să mă eliberez de asemenea vedenii chinuitoare, am încercat să mă concentrez pe altceva decât ceea ce văzusem, şi în acest fel obţineam o uşurare temporară, dar pentru a o obţine trebuia să născocesc imagini încontinuu. Curând mi-am dat seama că le epuizasem pe cele care-mi erau la îndemână. "Rola" mea se epuizase, pesemne, deoarece văzusem puţin din lumea înconjurătoare - doar obiectele din casă şi din împrejurimile imediate. în timp ce făceam aceste operaţiuni mentale pentru a treia sau a patra oară, pentru a alunga vedeniile din imaginaţia mea, remediul şi-a pierdut treptat toată forţa. Apoi, în mod instinctiv, am început să călătoresc dincolo de limitele lumii mici despre care aveam cunoştinţă, şi am văzut scene noi. Acestea erau la început estompate şi neclare, şi dispăreau când încercam să îmi concentrez atenţia asupra lor. Aceste scene au devenit mai puternice şi mai distincte şi în final s-au întrupat în lucruri concrete. Am constatat curând că cea mai bună stare de linişte o obţineam dacă pur şi simplu mergeam şi mai departe în imaginaţia mea, dobândind noi impresii tot timpul, astfel am început să călătoresc cu mintea, fireşte. în fiecare noapte (şi uneori chiar şi în timpul zilei), când eram singur, îmi începeam călătoriile, vizitam locuri noi, oraşe şi ţări, întâlneam oameni noi şi legam prietenii şi îmi făceam cunoştinţe şi, oricât de greu de crezut ar părea, îmi erau la fel de dragi ca şi scenele din viaţa reală, nefiind deloc mai puţin intense în manifestările lor decât cele din viaţa reală. Am făcut acest lucru până la vârsta de şapte-sprezece ani, când gândurile mi s-au îndreptat la modul serios spre invenţii. Spre delectarea mea, am observat că puteam vizualiza lucruri cu o uşurinţă deosebită. N- aveam nevoie de modele, schiţe sau experimente. Mi le puteam imagina ca fiind reale în mintea mea. Astfel, în mod inconştient am fost condus spre dezvoltarea a ceea ce eu consider o nouă metodă de a concretiza concepte inventive... Tesla şi-a folosit capacitatea uluitoare de-a lungul carierei sale excepţionale. Nu-i plăcea să îşi aştearnă schiţele pe hârtie, deoarece, astfel, acestora le-ar fi lipsit realitatea pe care o putea asigura planşa lui interioară. Pentru Tesla desenul era ceva complet nerealist şi o bătaie de cap. Datorită memoriei sale formidabile, nu trebuia să facă schiţe şi să noteze dimensiuni. Putea să stocheze în minte orice planuri şi să le recupereze intacte la ani buni după aceea. în ciuda abilităţilor sale neobişnuite, Tesla nu i-a tolerat la început pe cei care credeau în puteri psihice sau în spirite. Acesta a respins în repetate rânduri afirmaţiile conform cărora el ar fi avut puteri supranaturale sau origini din afara spaţiului terestru. Astfel de acuzaţii, la fel ca şi credinţa sa în existenţa extraterestrilor, i-au rănit aproape neîndoios reputaţia în ultima parte a vieţii. Tesla a fost atât de puternic atins de aceste afirmaţii încât a scris frecvent despre frustrările sale cauzate de credinţa oamenilor că el ar fi mai mult decât o fiinţă umană obişnuită. "Majoritatea oamenilor nu sunt niciodată conştienţi de ceea se petrece în jurul şi în interiorul lor, iar milioane cad victime bolii şi mor prematur tocmai din acest motiv. întâmplările zilnice cele mai obişnuite li se par misterioase şi inexplicabile." "Se poate întâmpla ca cineva să simtă un val subit de tristeţe şi să îşi chinuie mintea încercând să găsească o explicaţie, când poate foarte bine îşi dea seama că, de fapt, cauza a fost un nor ce a întunecat razele soarelui. De asemenea, se poate întâmpla să vadă imaginea unui prieten foarte drag lui şi circumstanţele să i se pară foarte speciale, când, de fapt, el doar ce a trecut pe lângă acela pe stradă sau i-a văzut fotografia undeva." "Când cineva îşi pierde un nasture de la guler, se agită şi înjură o oră întreagă, fiind incapabil să îşi vizualizeze acţiunile anterioare şi să localizeze obiectul direct. Observaţia deficitară este doar o formă a ignoranţei şi este responsabilă de multele noţiuni morbide şi idei prosteşti ce predomină." "Nu există mai mult de una din zece persoane care să nu creadă în telepatie sau în alte manifestări psihice, spiritism şi comuniunea cu morţii, şi cine ar refuza să îi asculte pe înşelătorii cu sau fără intenţie?" "Doar pentru a ilustra cât de adânc înrădăcinată a devenit această tendinţă chiar şi în rândurile populaţiei americane cu mintea limpede, aş menţiona un incident comic. Cu puţin timp înainte de război, când expunerea turbinelor mele în oraş a suscitat numeroase comentarii în lucrările tehnice, am prevăzut că se va încinge o luptă în rândul manufacturierilor pentru a pune mâna pe invenţie şi aveam planuri speciale cu acel om din Detroit (Ford) cu un talent straniu de a strânge milioane." "Eram atât de sigur că va apărea într-o zi, încât am declarat asta ca pe o certitudine în faţa secretarei şi a asistenţilor mei. Desigur, într-o bună dimineaţă, o echipă de ingineri de la compania Ford Motor s-a prezentat cu rugămintea de a discuta cu mine un proiect important. "Nu v-am spus eu?" Am exclamat eu triumfător în faţa angajaţilor, iar unul dintre ei a spus:" Sunteţi nemaipomenit, domnule Tesla. Totul se întâmplă exact aşa cum preziceţi." ...tranzistor Moray în 1925. Se pare că Moray a folosit chiar în interiorul tubului de detectare a energiei neconvenţionale o variantă a acestui tip de tranzistor, adică o granulă mică şi rotundă dintr-o combinaţie din zinc triboluminiscent, un material semiconductor şi unul radioactiv. Receptarea valurilor de energie s-a făcut prin intermediul unei antene. Odată configurat şi conectat la sol, potrivit şi apoi reglat, dispozitivul atrăgea energia electrică. Rezultatele acestui experiment au dovedit că generarea energiei electrice nu fusese iniţiată în interiorul dispozitivului. Dispozitivul, prin canalizarea energiei radiante, producea până la 50,000 de watti de energie electrică şi funcţiona pentru perioade lungi de timp. Potrivit lui John Moray, razele cosmice încărcate cu energie sunt înregistrate de aparat, care este în rezonanţă subarmonică cu nivelul său de energie de înaltă frecvenţă, şi care converteşte acest nivel de energie într-o formă utilizabilă de electricitate. Cu toate acestea, termenul de "rază cosmică" aşa cum a fost folosit de John Moray nu este neapărat acelaşi lucru cu cel din fizica modernă, dar coincide de fapt cu conceptul de punct zero al energiei în vid din zilele noastre. în viziunea lui Moray întreg spaţiul conţine enorm de multe vibraţii care transportă cantităţi uriaşe, incalculabile de energie pură. El şi-a imaginat Universul dinamic ca o imensă sursă de energie turbulentă, la fel ca valurile oceanului care transportă energia pe întregul pământ. Această idee a fost împărtăşită şi de Tesla. Cererea de brevet a lui Moray (niciodată acordat) a fost depusă pe 13 iulie 1931, cu mult timp înainte de apariţia tranzistorului de la laboratoarele Bell. Moray a demonstrat cu succes modul de funcţionare al dispozitivului de energie radiantă în faţa unor profesori în inginerie electrică, membri ai Congresului, demnitari, şi a altor vizitatori ai laboratorului său. Moray chiar şi-a mutat dispozitivul la câteva mile distanţă, la ţară, departe de toate liniile electrice, ca să demonstreze că dispozitivul nu se conecta la energie radiată în secret din altă parte a laboratorului său. De câteva ori el a permis unor anchetatori independenţi să dezasambleze complet şi să reasambleze dispozitivul, iar apoi să îl activeze ei înşişi. în toate testele, el a avut succes în demostrarea faptului că aparatul său putea produce energie fără să fie alimentat cu energie din surse externe. Potrivit unor numeroase surse de documentare, nimeni nu a fost vreodată capabil să demonstreze că acest dispozitiv era o escrocherie sau că Moray nu uploads/Geographie/ jurnalele-pierdute-ale-lui-nikola-tesla-de-tim-r.pdf