Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştii
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2009 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2009 45 MITUL INGERULUI CAZUT LA EMINESCU, LAMARTINE SI VIGNY Prof. Gisèle Vanhese Facultatea de Litere, Universitatea din Calabria Rezumat: Studiu comparativ asupra imaginarului la Eminescu, Lamartine si Vigny,textul critic se ocupade analiza literara a unui simbol esential pentruimaginarul literar romantic. Fata personajului, este o imagine ce condenseaza sensul simbolic al aparitiei « frumusetii masculine tenebroase ». Pentru viziunea romantica a erosului, acest tip de portret fizic si moral este caracteristic. Arhetipul este Ingerul Cazut. Omul, si in special artstul se incarneaza in aceasta imagine literara. Cuvinte cheie: ingerul romantic, dinamismul aerian, antropologie, demonism erotic, solutii iconografice, perspectiva gnostica Atunci cand la Duino, Rilke compune prima sa Elegie, intalneste in cursul cautarii sale etice si estetice, strania figura a Ingerului : « Orice inger este inspaimantator ». Imagine matrice exprimand raporturile intre materie si spirit, pur si impur, vizibil si invizibil, Ingerul se contureaza ca o enigma pe traseul uman. In meditatia religioasa, ca si in creatia artistica, Ingerul ofera o imagine dubla, dualism care defineste, in viziunea lui Gaston Bachelard, orice reverie asupra dinamismului aerian. Inscriindu-se intro constelatie tematica care uneste puritate, lumina, verticalitate, ingerii sunt delicati si binevoitori. Ori dimpotriva, trecrea lor fulguranta pe pamant ii asimileaza acelor vanturi de iarna teribile cantate de Saint- John Perse : C’étaient de très grands vents sur toutes faces de ce monde, De très grands vents en liesse par LE MYTHE DE L’ANGE DÉCHU CHEZ EMINESCU, LAMARTINE ET VIGNY Professeur Gisèle Vanhese Faculté des Lettres, Université de Calabre Résumé: Étude comparative sur l’imaginaire d’Eminescu, Lamartine et Vigny, le texte critique s’occupe du traitement littéraire d’un symbole essentiel pour l’imaginaire littéraire romantique. Le visage du personnage, c’est une image qui condense le sens symbolique de l’apparition de « la beauté masculine ténébreuse ». Pour la vision romantique de l’éros, ce type de portrait physique et moral est spécifique. L’archétype est l’Ange déchu. L’homme, et en particulier l’artiste, s’incarne dans cette image littéraire. Mots-clés: l’ange romantique, dynamisme aérien, anthropologie, démonisme érotique, solutions iconographiques, perspective gnostique Lorsqu’à Duino Rilke compose sa première Elégie, il rencontre, au cours de sa quête éthique et esthétique, l’étrange figure de l’Ange : « Tout ange est effrayant ». Image matricielle exprimant les rapports entre matière et esprit, pur et impur, visible et invisible, l’Ange se dresse comme une énigme sur le chemin de l’homme. Dans la méditation religieuse comme dans la création artistique, l’ange offre un double visage, dualisme qui définit, selon Gaston Bachelard, toute rêverie sur le dynamisme aérien. S’inscrivant dans une constellation thématique qui unit pureté, lumière, verticalité, les anges sont doux et bienveillants. Ou au contraire leur passage fulgurant sur la terre les assimile à ces terribles vents d’hiver que Saint-John Perse a chantés : C’étaient de très grands vents sur toutes faces de ce monde, De très grands vents en liesse par le monde, qui n’avaient d’aire ni de gîte, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2009 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2009 46 le monde, qui n’avaient d’aire ni de gîte, Qui n’avaient garde ni mesure, et nous laissaient, hommes de paille, En l’an de paille sur leur erre... Ah ! oui, de très grands vents sur toutes faces de vivants ! Mediatori intre sensibil si fiinta, clipa si atemporalitate, ingerii traverseaza spatiile religioase inca din cea mai veche antichitate. Ascendenta lor pare sa provina de la grifonul inaripat al civilizatiei asiriene si de la cateva divinitati babilonoene care aveau statutul de trimisi din ceruri, ca si anumiti zei din panteonul egiptean. Influente ce se topesc in substratul biblic, asupra carora vor actiona deasemenea speculatiile legate de mazdeism, gnosticism si platonism pentru a constitui arhetipul angelic in iudaism, crestinism si islamism. La sfarsitul secolului II apare la Roma, pe un zid al catacombei Priscillei, prima reprezentare a ingerului crestin1. In tentativa lor de a transforma invizibilul in vizibil, artistii vor adopta diverse solutii picturale – cum ar fi reluarea modelului Nike sau a Victoriei clasice pentru a evoca rapiditatea zborului angelic - si vor culege diverse sugestii mitice, teologice si poetice. Spirit inaripat, al carui corp este facut din suflari, ingerul mosteneste reflexiile cosmogonice in jur fortelor elementare, aerul si vantul. Ca si Vayu, zeul vantului la indo- europeni, ingerii sunt omniscienti, purtatori de viata si moarte – dupa ambivalenta numinos - , psihopompi, fecundatori, ghizi ai astrelor. Aceasta ultima functie, fundament al sabeismului, asimileaza mesagerul divinului unei epifanii cosmice. Un intreg curent al poeziei moderne se arata sensibil acestui aspect provenit din credintele antice. La Rilke, in mod deosebit, ingerul – ce anunta un dumnezeu ce va sa vina – devine revelatorul regatului lui Dicible. Demonism erotic Qui n’avaient garde ni mesure, et nous laissaient, hommes de paille, En l’an de paille sur leur erre... Ah ! oui, de très grands vents sur toutes faces de vivants ! Médiateurs entre le sensible et l’être, l’instant et l’intemporel, les anges traversent les espaces religieux depuis la plus haute antiquité. Leur ascendance semble remonter au griffon ailé de la civilisation assyrienne et à quelques divinités de Babylone qui avaient le statut d’envoyés célestes, comme certains dieux du panthéon égyptien. Influences qui se fondent dans le substrat biblique, sur lequel agiront aussi les spéculations issues du mazdéisme, du gnosticisme et du platonisme, pour constituer l’archétype angélique dans le judaïsme, le christianisme et l’islam. C’est à la fin du IIe siècle qu’apparaît à Rome, sur une paroi de la catacombe de Priscilla, la première représentation de l’ange chrétien38. Dans leur tentative de rendre visible l’invisible, les artistes vont adopter diverses solutions picturales – comme, par exemple, la reprise du modèle de la Nikè ou Victoire classique pour évoquer la rapidité du vol angélique – et accueillir les suggestions du mythe, de la théologie et de la poésie. Esprit ailé dont le corps est fait de souffles, l’ange hérite des réflexions cosmogoniques autour des puissances élémentaires que sont l’air et le vent. Comme Vayu, dieu du vent chez les indo-européens, les anges sont omniscients, porteurs de vie et de mort – selon l’ambivalence du numineux –, psychopompes, fécondateurs, guides des astres. Cette dernière fonction, fondement du sabéisme, assimile le messager du divin à une épiphanie cosmique. C’est à cet aspect remontant à d’antiques croyances que se montre sensible tout un courant de la poésie moderne. En particulier, chez Rilke, l’ange – annonciateur d’un dieu à venir – devient le révélateur du règne du Dicible. Démonisme érotique Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Litere şi Ştiinţe Sociale, Nr. 2/2009 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Letters and Social Sciences Series, Issue 2/2009 47 Daca, asa cum sustine Denis de Rougemont, fiecare tema de origine mitica « descrie iruptia dramatica a unei forte sufletesti intro societate bine datatat », putem sa ne interogam asupra semnificatiei profunde ce o imbraca, in secolul XIX, figura Ingerului cazut si reprezentarea masculina pe care el ne-o transmite ca paradigma a frumusetii superlative. Substratul neo-patonician al Romantismului favoriza cautarea tipurilor eterne si concentrarea caracteristicilor lor in cateva arhetipuri care au constituit armatura antropologiei sale. Portretul – aici cel al Ingerului cazut – va tinde catre unitatea sa absoluta. El dezvaluie versantul nocturn al imaginarului romantic, condensand simbolismul mitic al iubirilor Ingerilor, ce este retrait acolo in profunzimea sa esentiala si al carei ultime si explozive marturisiri este Luceafarul de Eminescu. Fascinat de scenariul dramatic al iubirilor Ingerilor, care incepand de la Moore si Byron, urmareste opera numerosilor scriitori – Eloa de Vigny, La Chute d’un Ange de Lamartine, Le Démon de Lermontov, Căderea dracilor de Heliade-Rădulescu, Luceafărul de Eminescu... – Romantismul insereaza figura angelica intro structura tematica invarianta centrata pe raportul dragostei ce uneste o fiinta umana cu o fiinta supranaturala. Ea este prezenta in capitolul VI al Geneze, ipoteza de pornire pentru gandirea romantica asupra eroticului agelic, precum in mitologiile clasice si in folclor. Ea apare acolo ca expresia nostalgica a fuziunii omului cu natura, in vremea sacra a originilor, cand comunicarea intre cer si pamant nu fusese inca sparta in urma unei greseli de neiertat si cand o forta vitaal unica circula prin toate fiintele. Dumitru Caracostea a clarificat fundamentele antropologice ale structurii imaginare in care se insereaza mitul iubirilor Ingerilor2. Spre deosebire de Max Milner care nu il ia in considerare in frumosul sau articol Le sexe des anges : de l’ange amoureux à l’amante angélique3, Dumitru Si, comme le soutient Denis de Rougemont, chaque thème d’origine mythique « décrit l’irruption dramatique d’une force de l’âme dans une société bien datée »39, on peut s’interroger sur la signification profonde que revêtent, au XIXe siècle, la figure de l’Ange déchu et la représentation masculine qu’il nous transmet comme paradigme de la beauté superlative. Le substrat néo-platonicien du Romantisme favorisait la quête de types éternels et la concentration de leurs traits en uploads/Litterature/ 4-gisele-vanhese 1 .pdf
Documents similaires










-
32
-
0
-
0
Licence et utilisation
Gratuit pour un usage personnel Attribution requise- Détails
- Publié le Sep 17, 2022
- Catégorie Literature / Litté...
- Langue French
- Taille du fichier 0.3116MB