-t86 EOGRgA Mr. adoatii In interesantul säu studiu asupra dr. (a)doard, pe care
-t86 EOGRgA Mr. adoatii In interesantul säu studiu asupra dr. (a)doard, pe care-1 explia din a doua oard 1, dl Procopovici nu vede cum s'ar puteà subsuma supt aceeni categorie mr. adoard, atestat in Basmele d-lui Per. Papahagi, cu intelesul de : *in zori de zi, pe la can- tatul coco§ilor, spre cântätori" §i-1 derivä din ad-horam, alatu- Tandu-1 la tirolezul adora, friihzeitig" (DR., III, 642). Ca oard (lat.. hora) inträ in compozifia cuvântului, e nein- doios. Ca direct sau prin determinantele sale, acest termin de timp prin excelenta ne ihtampina pretutindeni : de bonne heure, de vreme, de timpuriuu, e In deob§te cunoscut2; faimosul Siesta e, in ultima analizA (cf. lat. meridiare, fr. faire la méridienne, rom. a face amiaza, popasul de dupd preinz), iar noon, cuvântul englez obi§nuit pentru amiaza", nu e decal lat. nona, sc. hora3; cinioarci perpetuiaza, cum a dovedit dl Drhganu (DR., III, 693), pe lat. cenae hOra 4. Termenii latini de cronometrie au avut deci o mai mare vitalitate decal s'ar crede. Cdtztatul cocoplui e, pe de altä parte, un element crono- metric din cele mai generale : pe la canteitori, sc. COCOA e pre- lutindeni cunoscut (cf. §1 Tot in glas de canteitori, In värsatul Al de zori", la Românii din Serbia, col. Giuglea-Valsan, p. 188, Aceste etimologii ci articolele urmatoare de V. Bogrea s'au cules dupä moartea autorului, care nu a mai ajuns sä faca corecturile. Manuscrisul -Hind foarte greu de cetit s'au putut strecura gre§eli de tipar, pentru care cerem iertare cetitorilor. I Cf. si acldoard = a doua ore, din GiugleaVilsan, De la Romdnii din Serbia, p. 387. 2 Pentru bundoard r--- de exemplu (cf. 2 la bonne heure !), exempli gratia, gr. rapaetwharos Any, sä se compare 0 lat. verbi gratia cu rom. de-o vorbd. Adineauri (cf. odinioard cu vr. nem odeneoard = niciodata) vorbe0e 0 el pentru explicarea lui purure din lat. per + hora, ca §1 sinon. alb. perhera (P. Skok, In Archivum Romanicum", 1924, p. 157) Ceasul al 9-lea, adeca 3 p. rn., era, dupa regula benedictina, menit pentru lntreruperea ajunului, pentru dejun; practic, Ins, ceasul dovedindu-se nepotrivit, iar pe de alta parte regula" insa0 fiind imutabill, s'a gasit un modus vivendi, clandu-se oara dejunului cu trel ore In urma, la sexta, dar pastrandu-se denumirea consacrata de nona ; v, In special G. Bilfinger, Die mittelalterlichen Boren und die moderne Stunden, Stuttgart, 1882, citat de Fr. Rah!, Chronologie des Mittelalters und der Neuzeit, Berlin, 1897, p. 211. 4 Cf. 0 cantecul popular Aseari pe vremea cinei" din coleclia Fira Kiriac, p. 25. V. ar. *) k www.dacoromanica.ro Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 79.119.77.232 (2020-09-04 14:33:50 UTC) BDD-A14734 © 1924-1926 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul” ETIMOLOGII 787 ccum 1 mr. cattindoras ctintatorasi, despre care Capidan, DR., 757)) 0,expresia corespunde exact lat. galli cantus, gaWcinium (cf. de pullorum cantu, In Peregrinatio Aetheriae", ed. Heraeus, XXX, p. 38), gr. ciXextqpocptovta, pol. kuro-piew s. -pie/ ,,Hah- menschrei, Mitternachr (Berneker, s. v. kura), vsl. pevec, coco§", lit. : cantator" pievac, idem: Maiuranid, 915) din care §i pevet, idem (cf. Arldva, Ia§i, 1924, P. 84, n. 6). Textul citat al Silviei" da, insä, ceva mai departe (c. XXXIV), .ca determinare de timp, expresia : a pullo primo, de la intaia ,cantare a coco§ilor" :. Item quarta feria aguntur omnia per tota cdie a pullo ." (p. 40), iar de gallus secundus vorbe§te, ca fixare a timpului, Iuvenal, in pasagiul celebru in care arata rezdltatul indiscretiei sclavilor e cä carciumarul de aläturea .§tie Innainte de zorii zilei ce a facut stapanul bogat [oricat s'ar -obosi !J pe la cantatul coco§ilor de-a doua oara", ad cantum galli . secundi (Sat. IX, 107)1. La fel cu Romanii Insä, fac i Romanii din popor. Raposa- dul par. Marian (Ornitologia, II, art. Cocos) scrie : Clasa de jos a poporului roman ... calauteaza oarele noptii dui:a cantatul co- -co§ilor , §i anume : and canta coco§ii Intaia data, atunci e miezul noptii ; and canta a dorm oard, sant aproape trei oare ,de dimineata ; liar a treia oara and Incep de canta, . atunci indata se 0 face ziva" (p. 242 sp.). Mi se pare, deci, ca mr. adoard poate fi inteles foarte bine -ca exprimand eliptic acest cantec al coco§ilor de a doua oath" 2, §i intrd, astfel, foarte bine in cadrul explicatiei generale propuse -de dl Procopovici 3. aer. Intelesul bisericesc al acestui cuvant §1 contaminatia sa cu saer väzduh" (v. Dict. Acad., o. v.) are unele neclaritäti, care 1 Despre semnificarea mistica-religioasä a cântärii cocogului (si a treia oari), v. rev. Tudor Pamfile", 11 (1924), p. 68. 2 Aceasta explicatie a lost comunicafa fntr'o sedintä a Muzeului L. IR." din Decembre 1924. In Dicf. étym, du macédo-roumain, I, lasi, 1925, p. 135, G. Pascu ageaza de asemenea pe mr. adoara subt oarii comparl -cu dr. la ctintatul de al doilea 'au deuxième chant du cog'. 3 Cred cä I dori, de a pe viitor, In anul ce vine: In anul 1sta .ar'd tu pamântul, de-a dori 11 voi ara. eu"; pe de-a dori baga-Ie la mine (Viciu, 41) == de adoard, de a deua oard (cf. didiori = de doui ori), d. e. anno fnseguente, secundo. 50" c. primo... .tot ,ca §i-I , -sluga" 111, www.dacoromanica.ro Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 79.119.77.232 (2020-09-04 14:33:50 UTC) BDD-A14734 © 1924-1926 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul” 788 v. BO GREA se ldmuresc deplin, dacd ne gandim la sl. coresp. vozdovclui,, vgzdule (a§a l'n Stoglav, ed. E. Duchesne, Paris 1920, p. 60) explicat prin aceea cd avec ce voile le pretre évente les Saint dons quand on chante le Symbole de la foi" (ibid., n. 2). aliman; alimánl. (a se). 'A ajunge la aliman = a nu mai fi chip de scgpare, a fi la. mare stramtoare ; etre a l'extrémite. 'A se alimiinl = s'établir chez quelqu'un A la maniere d'un intrus; s'établir, s'abattre". Dict. Ac. crede cg se poate pleca de la sensul de a ajunge la hotgrirea de a fi haiduc", a se stabill, ca haiduc, intr'un sat strein, ca sg i se piardg urma", pentru a se admite ca bazd turc. alaman, hot de codru, haiduc". Säineanu, care propuna altgdatä (Elem. turc., p. 9) arab. el -enzdn, siireté", §i liman, port" ,. a renuntat la aceste explicatii (Dice. univ.4, s. v.), respinse pur §i simplu de Hasdeu (Etym. Magn., 1, 872), care vedea in aliman, pe Alaman, Aleman, Neamt". Totu§i, dacg la liman, port", ca refugiu al unui naufragiat,. nu ne putem gandi, and e vorba de expresia citatä, al cgrei inte- les nu e acela de a fi la liman, la adgpost, ci tocmai contrariul cellalt cuvant turcesc, citat de Sgineanu, ni se pare ca cuprinde toatä taina alimanultd nostru. In adevgr, turc.-arab el-emcin nu inseamng numai silreter sauf-conduit, quartier", ci §1 grace, pardon" (Zenker, 85 b) = cu- noscutul aman, din care expresia perfect sinonimg : a fi (s.. ajunge) la aman =---- etre a la derniere extrémité" (v. Diet. Acad., s. v.)1, iar, pe de altd parte, existä §1 un turc emdni, celui qui_ accorde un sauf-conduit, qui se met sous la protection ; chre- Bens &rangers au pays et qui vivent sur la foi des traités" (Zen- ker, 94 1, care coincide perfect cu sensul lui alimani romanesc2._ Varianta alivdnesc (mg), mg alipesc de cineva sd trdiesc" (rev. Ion Creanga", V, [1912], p. 315), care ne fgcea sä ne gandim la un reflex prin Bizant (*catficivo;) al lat. alibanus, au- 1 Cred chiar, a aliman $i aman nu sant deck dubletul aceluiasi cu- vant oriental: primul In forma articulatk cellalt Mt articol. 2 0 paralelä semantica In sensul de ,,nenorocit" al lui alimdnit avem In germ. Elend mizerie" propriu: Aufenthalt im fremden Lauda". Dar pentru alimdnit, cf. §I $ezdtoarea XXXII! (1925), p. 13, unde el e glosat: blestem usor, nu Mu, ce se adreseaza mai ales copiilor cand nu se astam- Ora: Fi (sic) alimanit (sic) si fi (sie)!". www.dacoromanica.ro Provided by Diacronia.ro & www.dacoromanica.rofor IP 79.119.77.232 (2020-09-04 14:33:50 UTC) BDD-A14734 © 1924-1926 Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul” ETIMOLOGII 789 tlain", se explica foarte bine ca o forma sedundara din alinidnese, tot ca atare trebue explicat poate §1 ca o contaminatie cu eliberez acel a se alibdrl, a se desparti" de IA ROmanii din Serbia (Giuglea-Valsan, p. 387).. aneraide. Asa nutneste Cantemir (Descr. Mold, ed. Pascu, p. 157) pe Nereide : (Calu§erii) in tot timpul acela [de la tnaltarea Domnului Tana. la Rusalii] nu dorm niciodatà decat supt coperisul unei biserici, cAci cred cA, dacA s'ar culca in alt loc, indatA ar fi .apucati de aneraide, pe care ei le numesc frumo ase" Evident, avem a face cu o etimologie populard" a lui Ne- vaec, N71p7pec cu Sp6g ; cf. §1 ngr. chEpaaopapvog, von den Neraiden geschlagen" (Indogerm. Forsch., XXV, p. 375 sqq.), echivaland exact cu luat (pocit) de lele" al nostru. Pentru Frumoase2, compara §i ngr. xcacel cincintoocct 'belles dames', nume al Nereidelor (v. Korais, "Arcoacc, IV, 211, s. v. xcalpsoiv*cpoc), cum si uploads/Litterature/ bogrea-pdf.pdf
Documents similaires
-
21
-
0
-
0
Licence et utilisation
Gratuit pour un usage personnel Attribution requise- Détails
- Publié le Mai 13, 2021
- Catégorie Literature / Litté...
- Langue French
- Taille du fichier 2.2288MB