Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) • De

Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) • De ce este necesară protecţia proprietăţii intelectuale • Ideile nu sunt protejate ci numai forma (perceptibilă simţurilor) sub care acestea se materializează • Instrumente de protecţie Proprietatea intelectuală cuprinde 2 mari domenii: • Dreptul proprietăţii industriale - protejat prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM/ www.osim.ro)/ L84/1998: 1. Servicii de INFORMARE GENERALA 2. Servicii în domeniul INVENŢIILOR 3. Servicii în domeniul MĂRCILOR 4. Servicii în domeniul DESENELOR şi MODELELOR 5. Serviciul "Plicul cu Idei" 6. Servicii EDITORIALE şi TIPOGRAFICE 7. Servicii de BIBLIOTECĂ şi SALĂ DE LECTURĂ 8. PREDIAGNOZA de proprietate industrială • Drepturile de autor - protejate prin Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA/ www.orda.ro) = autoritate unică de reglementare, evidenţă prin registre 6 naţionale, supraveghere, autorizare, arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe. • Registrul National: de opere; al copiei private; al foonogramelor; al programelor pe calculator; al videogramelor; al mutiplicatorilor de discuri optice, casete audio si casete video. Organisme Internationale de protectie a DPI • OHIM (The Office for Harmonization for the Internal Market)/ https://oami.europa.eu/ohimportal/en/, pentru piata UE • WIPO (World Intellectual Property Organization/www.wipo.int/portal/en/index.html. DREPTUL DE AUTOR = ansamblul normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale ce decurg din crearea şi valorificarea operelor ştiinţifice, literare şi artistice. (Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.) Obiectul dreptului de autor este constituit din operele de creaţie intelectuală: - ştiinţifice (ex. studii, comunicări, prelegeri), - literare (ex. romane, poezii, critică literară) şi - artistice (opere muzicale, artă coregrafică, foto ş.a.). Condiţii (ce trebuie îndeplinite cumulativ): • o creaţie a minţii omului (persoana juridică, în principiu, nu poate fi titulară a dreptului de autor); • să fie vorba despre o creaţie exprimată într-o formă concretă, perceptibilă simţurilor umane; nu neapărat prin publicare (manuscrise, notiţe, schiţă, tablou, partitură); dreptul de autor nu ocroteşte conţinutul de idei al operei ci doar o anumită formă de exprimare a acestor idei; • creaţia intelectuală trebuie să prezinte originalitate: trebuie să reflecte exprimarea personalităţii creatorului. După ce opera a fost creată, autorul acelei opere devine titular al dreptului de autor. NU este necesară înregistrarea ei, prezentarea ei la o anumită autoritate sau organizaţie de altă natură!!!! PROPRIETATEA INDUSTRIALĂ Două categorii de obiecte ale acesteia: a. creaţii intelectuale industriale – invenţia, – inovaţia, – know-how-ul, – modelele de utilitate, – desenele şi modelele industriale, – topografia circuitelor integrate etc. b. semne distinctive ale activităţii industriale: – mărcile (de fabrică, de comerţ sau de serviciu), – indicaţii geografice (denumiri de origine şi/sau indicaţii de provenienţă), – numele comercial (firma), - emblema. Caracteristici ale drepturilor de proprietate industriala: • sunt bunuri, sunt susceptibile de apropriere ca drepturi patrimoniale; • sunt transmisibile (după caz, prin licenţă sau prin cesiune); • sunt bunuri necorporale – nu au o substanţă materială; • se caracterizează prin ubicuitate: a) sub aspectul apariţiei = în legătură cu bunuri create de două sau mai multe persoane ce au lucrat în mod independent, unele de altele, în acelaşi timp (sau în perioade de timp diferite), în acelaşi loc (sau în locuri diferite); b) sub aspectul folosinţei = aptitudinea obiectelor proprietăţii industriale de a putea fi folosite, chiar în integralitatea lor, de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în acelaşi timp si in acelaşi loc sau în locuri diferite. Titlul unic de protecţie a invenţiilor în Romania este brevetul de invenţie! Brevetul de invenţie (BdI)conferă titularului dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără autorizaţia sa următoarele acte: • pentru produse: fabricarea comercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii; • pentru procedee sau metode: folosirea acestora. Costul asociat menținerii în vigoare a (BdI) crește proporțional cu timpul, de la 0 (in primii 2 ani, la 500 Euro, în ultimii 5 ani). Dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei examinat sub două aspecte: • conţinutul exploatării, pe care este îndrituit să o exercite titularul asupra invenţiei (dreptul de exploatare a invenţiei) (latura „pozitivă” a dreptului); • conţinutul exclusivităţii recunoscute titularului (dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei) (latura „negativă” a dreptului). Este interzisă (fără consimţământul titularului): – fabricarea, folosirea (în scop comercial), oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare, ori vânzării; – utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul brevetat. Reguli generale privind bunurile protejate prin Brevetul de inventie a. Reproducerea servila (identic cu originalul) b. Teoria variantelor de execuţie (a fost încălcată exclusivitatea dacă la obiectul reprodus se regăsesc elementele constitutive esenţiale ale invenţiei); contrafacerea se apreciază în raport cu asemănările, iar NU cu deosebirile; c. Teoria echivalentelor (un element din structura produsului este înlocuit cu un element diferit, cu rol identic sau asemănător); Numai comercializarea produselor constituie contrafacere, iar nu şi achiziţionarea acestora. Existenţa ori absenţa calităţii de comerciant este nerelevantă, dar numai folosirea în scop comercial – nu şi aceea în scop personal – constituie încălcare a exclusivităţii. Oferirea spre vânzare a produselor şi vânzarea acestora reprezintă contrafacere. Transmiterea drepturilor privind invenţiile Contractul de cesiune de brevet = titularul brevetului de invenţie, în calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei. a. După modalitatea în care se poate realiza: • Cesiunea totală din punctul de vedere al obiectului său = când ceea ce se transmite este dreptul la brevet în întregul său şi, prin aceasta, folosinţa exclusivă asupra invenţiei cu toate prerogativele sale. • Cesiunea parţială = limitată numai la anumite drepturi conferite de brevet, ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin brevet. b. După teritoriului la care se referă: • Cesiunea totală, = dreptul transmis se poate exercita pe întreg teritoriul statului care a eliberat brevetul; • Cesiune Parţială = când priveşte numai o parte a acelui teritoriu. Contractul de licenţă de brevet de inventie Contractul de licenţă de brevet = convenţia prin care una dintre părţi (licenţiator) conferă celeilalte părţi (licenţiat) dreptul de folosire temporară, totală sau parţială, a unui brevet de invenţie. Nu se transferă dreptul subiectiv de proprietate industrială asupra invenţiei, ci se atribuie beneficiarului un simplu drept de folosinţă a invenţiei, în limitele stabilite prin contract. După întinderea folosinţei pe care şi-o rezervă licenţiatorul: • licenţa simplă (neexclusivă ) = licenţiatorul păstrează dreptul de a folosi el însuşi invenţia şi de a autoriza şi alte licenţe. • licenţa exclusivă = licenţiatorul se angajează să nu încheie şi alte licenţe asupra aceleiaşi invenţii, pentru produsele şi pentru teritoriul pentru care s-a încheiat licenţa exclusivă; • licenţa exclusivă absolută = licenţiatorul se angajează ca, pe timpul contractului, să nu mai folosească nici măcar el însuşi invenţia pentru produsele şi pentru teritoriul la care se referă licenţa exclusivă. După întinderea folosinţei autorizate beneficiarului, licenţele pot fi: • totale sau parţiale, cu limitări în timp, în spaţiu, referitor la obiect (doar anumite elemente ale acestuia), referitor la modul de utilizare (fabricare, vânzare, export, import, etc). • pure (când nu i se alătură elemente caracteristice altor operaţiuni juridice) sau complexe (reunirea licenţei şi a altor contracte (furnizare, cesiune, know-how, etc.), într-o singură operaţiune complexă de transfer de tehnologie). a. creaţii intelectuale industriale (continuare) Inovaţia = imbunatatirea unui produs existent Know-how-ul = Patrimoniu de cunoștințe și experiențe tehnice privitoare la reproducerea unui produs sau proces existent, a căror dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără o autorizare prealabilă. Modelele de utilitate = considerat o creatie tehnică, care rezolvă o problema tehnică; este un instrument de protecţie (activ din 2008) pentru acele invenţii, care prezintă o activitate inventivă mai redusă decât aceea impusă de standardele internaţionale pentru acordarea unui brevet de inventie; Desenele şi modelele industriale = rezultatul (2D/ 3D) unei activitati de creatie prin care se determina caracteristicile vizuale (forme, culori etc.) ale unui bun; precede realizarea fizica a bunului; Topografia circuitelor integrate etc. = configurarea 3D a circuitelor electronice integrate intr-un produs. Desene Industriale (exemple) Brevet de inventie Model de utilitate Marcăă Desen/Model industrial Drept de autor Secrete comerciale Patent Utility model Trade Mark Industrial design Copyright Trade secret Invenţii tehnice Invenţii tehnice Un semn distinctiv Aspectul estetic al unui produs Rezultatul muncii de creaţie O capabilitate ce conferă avantaj comp. •produs •proces produs proces •vizual •sonor •olfactiv •bi-dimens. •tri-dimens. •arte •harţi şi des. tehnice •programe Know-how 20 ani 10 ani 10 ani (cu prelungire) 5 ani (cu prelungire până la 25 ani) •Durata vieţii autorului + 70 de ani Până când devine public •noutate •pas inventiv •aplicabilitate industrialăă La fel ca la brevet cu cerinţe de inventivitate mai scăzute Caracter distinct Reprezentare graficăă •originalitate •caracter individual •utilitate •formă de expresie •originalitate •secret •substanţial •identificat OSIM OEB (EPO) OMPI-TCB - OSIM OHIM (TM&D) OMPI-TCB OSIM OHIM (TM&D) OMPI-TCB ORDA •… MĂRCILE Marca nu dă naştere nici unui drept personal nepatrimonial, ci numai unor drepturi patrimoniale care pot fi transmise (atestată de certificatul de înregistrare). • Registrul Naţional al Mărcilor • publicată de către OSIM în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială. Drepturi uploads/Litterature/ a-curs-5-dpi.pdf