Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

A C A D E M I A DE Ş T I I N Ţ E S O C I A L E ŞI P O L I T I C E A R E P U B L

A C A D E M I A DE Ş T I I N Ţ E S O C I A L E ŞI P O L I T I C E A R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A SECŢIA DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE B I B L I O G R A P H I A H I S T O R I C A ROMANIAE V 1974—1979 sub redacţia Aead. Ş T E F A N P A S C U E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A A C A D E M I A DE Ş T I I N Ţ E S O C I A L E Ş I P O L I T I C E A R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE CLUJ-NAPOCA B I B L I O G R A F I A I S T O R I C Ă A R O M Â N I E I V 1 9 7 4 — 1 9 7 9 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Autori: ŞTEFAN PASCU, GHEORGHE IIRISTODOL, MARCEL ŞTIRBAN, LUDOVIC BATHORY, GHEORGHE IANCU, NICOLAE BOCŞAN, IOAN NISTOR Traducerea în limba franceză: DELIA MARGA 005298 B.C.U. - IAŞI E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A BUCUREŞTI, 1980 Au colaborat: ... Prof. univ. BUJOR SURDU, ADRIAN ANDREI RUSU, VASILE ŞCHIOPU, STELIAN MÎNDRUŢ, LELIA TĂUBER, NICOLAE PAUN E D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I S O C I A L I S T E R O M Â N I A 71 021 Calea Victoriei 125, sector 1, Bucureşti C U V Î N T I N T R O D U C T I V O nouă etapă, bogată cantitativ şi valoroasă calitativ, a cunoscut istoriografia română în ultimii cinci ani, asemenea altor domenii de activitate materială şi spirituală. Eforturile istoricilor din România — români, maghiari, germani etc. — au fost mai judicios organi- zate, mai armonios corelate, mai bine îndrumate. Rezultatele: cele aproape 10 000 de titluri, cîte cuprinde acest nou volum de Bibliografie istorică a României, 1974—1979. în mod deliberat, în noua perioadă au fost cercetate problemele fundamentale ale istoriei poporului român, social-economică, social-politică, cultural-instituţională, din antichitatea traco-geto-dacă şi pînă în contemporaneitatea socialistă. Ceea ce înseamnă, în fond, prin conju- garea rezultatelor din toate aceste domenii, bazele civilizaţiei româneşti de-a lungul secolelor. Deliberat au fost urmărite, cu scopul de a fi mai bine cunoscute, perioadele de mare însemnătate din istoria poporului român şi a strămoşilor săi. Cu atît mai mult, cu cît unele perioade şi înfăptuiri ale acestora împlinesc un număr rotund de ani, fiind, astfel, cinstite de întregul popor român după cuviinţă, iar de istorici prin cercetări mai intense pentru a lămuri aspectele mai puţin studiate pînă acum, însemnătatea lor naţională şi internaţională, în ordinea lor cronologică, evenimentele de însemnătate într-adevăr deosebită, excepţională, pentru istoria României şi de asemenea pentru istoria altor ţări şi popoare, care au îndem- nat la mai intense cercetări şi au înscris în bibliografia noastră un număr mai mare de titluri, sînt: 1) 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub con- ducerea lui Burebista. Au fost publicate monografii, în limba română şi în limbi străine, studii în reviste de specialitate şi de cultură generală. 2) Centenarul independenţei României. S-au publicat de asemenea mai multe monografii cu privire la cucerirea independenţei şi studii cu privire la războiul de independenţă sau la unele aspecte ale cuceririi independenţei: efortul uman şi economic al întregului popor român, sacrificiile şi jertfele acestuia, ecoul războiului în opinia publică internă şi internaţională, marile bătălii şi eroii independenţei, reflectarea în literatură, artă, muzică etc. O bibliografie, în două versiuni (română şi engleză), cu privire la cucerirea independenţei, s-a publicat, precum şi o bibliografie a războiului pentru consfin- ţirea independenţei. 3) 60 de ani de la desăvîrşirea unităţii politico-statale a poporului român (formarea statului naţional unitar român) a îndemnat istoriografia română la eforturi noi pentru înmulţirea apreciabilă a cercetărilor şi a titlurilor închinate unuia din cele mai însemnate evenimente din istoria poporului român. 4) 35 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944. Evenimentul, de mare însemnătate în istoria României, a impulsionat continuarea cercetărilor sub alte aspecte, sub alte unghiuri. Acestor evenimente care au determinat sporirea eforturilor de investigaţie ştiin- ţifică, li se pot adăuga alte momente de importanţă deosebită din trecutul istoric al poporului român, cinstite de istoricii români prin studii mai numeroase: revoluţia din 1848 (la împli- nirea unui secol şi trei decenii), Unirea Principatelor şi crearea României modeme (la împli- nirea unui secol şi două decenii) etc. Fiecare dintre aceste evenimente s-a bucurat de lucrări de sinteză, pe lîngă mai multe studii apărute în reviste din ţară şi străinătate. Numărul mare al titlurilor Bibliografiei de faţă se mai explică şi prin pregătirea unor opere de sinteză de mare importanţă în istoriografia românească: noua ediţie a tratatului de Istoria României, tratatul de Istorie universală, tratatul de Istoria învăţămîntului din România, cel de Istoria gîndirii şi creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti şi altele, consacrate unor ştiinţe înrudite (limba română, literatura română, istoria filozofiei, istoria dreptului etc.). Realizarea acestor mari lucrări a impulsionat cercetările preliminare pentru mai buna cunoaştere a unor probleme mai puţin lămurite sau nelămurite de istoriografia din perioadele precedente. 6 BIBLIOGRAFIA ISTORICA A ROMÂNIEI. 1971—1979 Cel de-al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice găzduit de ţara noastră, în luna august din acest an, a obligat istoriografia româna la preocupări şi eforturi sporite, mate- rializate în studii şi articole publicate în reviste sau culegeri de studii. K Proporţional — cele mai numeroase studii — cu excepţia celor consacrate indepen- denţei României — se referă la istoria veche şi istoria contemporană. Dovadă — în cel dintîi caz — a intenselor cercetări arheologice şi a numărului mare de reviste publicate de muzeele din România. Dovadă — în al doilea caz •— a interesului pentru istoria vremurilor noastre din partea istoricilor şi politologilor. în afara problemelor variate şi complexe referitoare la evenimentele istorice amintite, istoriografia românească a fost preocupată şi în noua perioadă de îmbogăţirea izvoarelor, temeiul cel mai important al cercetării istorice. Inscripţiile antice din România s-au îmbogăţit cu alte trei volume, cuprinzînd alte provincii ale ţării (Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Banatul). Izvoarele medievale au continuat să preocupe istoriografia românească în ultimii ani. Colecţia ,,Documenta Romaniae Historica" s-a completat şi ea cu o nouă serie, D, care cuprinde documentele privitoare la relaţiile multiple dintre cele trei ţări româneşti (Transilvania, Ţara Românească, Moldova), iar seriile mai vechi, A, B şi C au sporit şi ele cu noi volume. S-au mai publicat în această perioadă numeroase urbarii, mai ales cu privire la unele domenii din Transilvania. Ediţii critice de cronici au fost publicate şi de asemenea de izvoare juridice. Nici izvoarele cu privire la istoria modernă şi contemporană nu au fost neglijate. Noi volume de documente au apărut cu privire la revoluţia din 1821, revoluţia din Transilvania din 1848, Unirea Principatelor, independenţa României, Unirea Transilvaniei cu România, mişcarea muncitorească şi socialistă din perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale şi din epoca noastră. între izvoarele de mare însemnătate publicate în această perioadă, se cuvin pomenite încă două categorii: epistolare (corespondenţa Bariţ, Bianu ş.a.) şi însem- nările unor călători străini despre ţările române în evul mediu. în sfîrşit, numeroase „jur- nale", ,,amintiri", ,,memorii' au văzut lumina tiparului, care, cu grijă şi simţ critic, pot fi socotite şi acestea ,,izvoare" pentru epoca contemporană. Problematica cercetată de istoriografia românească în ultimii cinci ani a fost de ase- menea foarte variată, de la cea instituţională la cea culturală, de la cea economico-socială la cea politică. Din prima categorie, instituţia voievodală, mai ales voievodatul Transilvaniei, s-a bucurat de atenţie deosebită, la care se adaugă cercetările referitoare la instituţia cnezială, insti- tuţiile centrale şi locale, politico-juridice şi politico-administrative. Din categoria a doua,a istoriei culturii, istoriografia se pare că a atras în mai mare măsură interesul istoricilor români în ultimii cinci ani: curente şi realizări istoriografice, activitatea unor prestigioşi istorici din trecut. Instituţiile şi oameni de cultură, istoria cărţii, învăţămîntului şi educaţiei, istoria bisericii au continuat să constituie obiect de cercetare, cu rezultate însemnate. Istoria socială in accepţie mai largă, cuprinzînd şi mişcările cu caracter social, răscoa- lele: răscoala de la uploads/Geographie/ bibliographia-historica-romaniae-tom-05-1974-1979.pdf