Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 122 10 Travail. MÉTHODES D’IMP

Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 122 10 Travail. MÉTHODES D’IMPLANTATION EN PLAN POUR LES POINTS DU PROJET. 10.1. On demande de tracer sur le terrain les points 1,2,3 et 4 d’une construction en phase de projet (fig.10.1) par la méthode des coordonnées polaires si on connaît les ponts A, B, et C du réseau d’appui (tab.10.1) et les distances du projet: Aplicaţia nr.10 METODE DE TRASARE PE TEREN A PUNCTELOR DIN PROIECT. 10.1. Să se traseze pe teren punctele 1, 2, 3 şi 4 ale construcţiei proiectate (fig. 10.1), prin metoda coordonatelor polare, dacă se cunosc coordonatele punctelor A, B şi C ale reţelei topografice de trasare (tab.10.1), precum şi distanţele m 154 Dpr 1 = = = = ; m 65 Dpr 2 = = = = Tableau 10.1. Coordonnées réseau d’appui. I Tabelul 10.1. Reţeaua de sprijin - coordonate. P X (m) Y (m) A 2042,148 797,900 B 1991,456 990,432 C 2055,500 1162,658 Fig.10.1. Croquis de traçage des points 1...4 par coordonnées polaires. Fig.10.1. Trasarea punctelor 1...4 prin metoda coordonatelor polare Solution. On commence par la préparation topographique du projet, car les éléments linéaires et angulaires d’implantation en Rezolvare: Se începe cu pregătirea topografică a proiectului, întrucât elementele de trasare în plan, liniare şi unghiulare sunt Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 123 plan sont inconnus. Les étapes de cette préparation sont: - lecture graphique des coordonnées planes (cartésiennes) des points choisis 1 et 4 (par exemple) sur le plan du projet en tenant compte de la déformation du support (voir la première application). Il en résulte le tableau suivant: necunoscute. Etapele pregătirii topografice a proiectului sunt : - citirea grafică pe planul proiectului a coordonatelor rectangulare plane, de exemplu ale punctelor alese 1 şi 4, ţinând seama de deformaţia suportului (v.aplicaţia 1) Rezultă tabelul următor: Tableau 10.2. Coordonnées graphiques. I Tabelul 10.2. Coordonate grafice. P X Y 1 2105,2 m 896,7 m 4 2104,9 m 1050,8 m - on garde comme fixes les coordonnées planes du point 1 et on calcule le gisement θ14 analytiquement: - se păstrează fixe coordonatele plane ale punctului 1 şi se calculează orientarea topografică θ14 analitic g 1 4 1 4 4 1 2393 , 100 X X Y Y arctg = = = = − − − − − − − − = = = = θ θ θ θ − − − − - avec les coordonnées du point 1, le gisement calculé et les distances du projet on calcule de proche en proche les coordonnées planes des points 4,3 et 2. - din coordonatele punctului 1, orientarea calculată şi distanţele din proiect se calculează coordonatele rectangulare plane ale punctelor 4,3 şi 2 : m 621 , 2104 cos D X x X X 14 PR 1 1 14 1 4 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = m 699 , 1050 sin D Y y Y Y 14 PR 1 1 14 1 4 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = m 621 , 2169 cos D X x X X 43 PR 2 4 43 4 3 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = , où: unde: θ θ θ θ43 = θ θ θ θ41 + 100g ; θ θ θ θ41 = θ θ θ θ14 ± 200g , m 943 , 1050 sin D Y y Y Y 43 PR 2 4 43 4 3 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = et, de manière similaire: şi analog: m 200 , 2170 cos D X x X X 32 PR 1 3 32 3 2 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = où / unde: θ θ θ θ32 =θ θ θ θ 34 + 100g , et / iar θ θ θ θ34 =θ θ θ θ43 ± 200g Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 124 m 944 , 896 sin D Y y Y Y 32 PR 1 3 32 3 2 = = = = θ θ θ θ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + + + + = = = = δ δ δ δ + + + + = = = = Pour le contrôle on calcule de nouveau les coordonnées du point de départ 1: Pentru control se calculează din nou punctul de pornire 1, rezultând: X1 = 2105,200 m ; Y1 = 896,700 m. Dans le tableau 10.3 sont inscrites les coordonnées finales des points du projet (fig. 10.1), dans le système X, Y du levé topographique (du projet). În tabelul 10.3 s-au trecut coordonatele definitive ale punctelor din proiect (fig. 10.1), în sistemul X, Y al ridicării topografice (al proiectului). Tableau 10.3. Coordonnées finales des points du projet. Tabelul 10.3. Coordonate finale ale punctelor din proiect. P X (m) Y (m) 1 2105,200 896,700 2 2170,200 896,944 3 2169,621 1050,943 4 2104,621 1050,699 - à l’aide des coordonnées des points A, B et C du réseau d’appui et des points du projet 1,...4 on calcule les éléments d’implantation polaires ωi et Di. Par exemple, pour le point 1: - din coordonatele punctelor A, B, C ale reţelei de trasare şi cele ale puntelor din proiect (1…4), se calculează elementele de trasare polare, ωi şi Di. De exemplu, pentru punctul 1: D1= ∆ ∆ ∆ ∆XA1 2+∆ ∆ ∆ ∆YA1 2 ; ω ω ω ω1 = θ θ θ θAB-θ θ θ θA1 - les éléments d’implantation sont inscrits dans le tableau 10.4 : - elementele de trasare calculate se trec în tabelul 10.4 : Tableau 10.4. Éléments d’implantation en plan. Tabelul 10.4. Elemente de trasare în plan. Punctul de trasat Punctul din care se trasează Di (m) ωi (m) 1 A 117,205 52,2414 2 A 161,886 74,1681 3 C 159,699 73,0175 4 C 122,261 48,6605 - pour le contrôle, soit on mesure sur le - pentru control, fie se măsoară pe teren Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 125 terrain les diagonales D13 et D24 en le comparant avec celles du projet soit on détermine autres éléments de tracement (par exemple ω1’ et D1’ pour le point 1 et on trace le point encore une fois, à partir de B). L’étape suivante est le choix des instruments d’implantation et des procédés de mesure. Par exemple l’angle horizontal peut être tracé avec faible, moyenne ou haute précision, avec un instrument moins ou plus précis. Les distances peuvent être appliquées sur le terrain de manière directe ou indirecte, avec d’instruments de précision plus ou moins haute, etc. Il faut penser qu’une implantation de haute précision coûte cher et parfois on n’a pas besoin de trop grande précision. Enfin, la dernière étape est l’implantation proprement dite, à l’aide des éléments déjà calculés et des croquis de traçage. Pour exemplifier, les phases au traçage du point 1 sont : - on met le théodolite en station en A; - on vise le point B et on trace l’angle ω1 comme on a déjà montré; - sur la nouvelle direction on applique la distance D1; - après le marquage en crayon sur le piquet on fait le contrôle et puis on fait le marquage définitif par un clou. diagonalele D13 şi D24 şi se comparară cu cele din proiect, fie se calculează alte elemente de trasare (de exemplu ω1’ şi D1’ pentru punctul 1 şi se trasează din nou punctul pornind de această dată din B). Etapa următoare este alegerea instrumentelor pentru trasare şi a procedeelor de măsurare. De exemplu, unghiul orizontal poate fi trasat cu precizie mică, medie sau mare, cu un instrument mai puţin precis sau foarte precis. Distanţele pot fi trasate pe teren prin metoda directă sau indirectă, cu instrumente mai mult sau mai puţin precise, etc. Nu trebuie să uităm că o trasare de înaltă precizie costă scump şi uneori nu este necesară o precizie prea mare. În fine, ultima etapă este trasarea propriu-zisă, pe baza elementelor calculate anterior şi a schiţelor de trasare. Pentru exemplificare, etapele trasării punctului 1 sunt: - se instalează teodolitul în punctul A; - se vizează punctul B şi se trasează unghiul ω1 aşa cum s-a arătat; - pe direcţia trasată se aplică distanţa D1; - după marcarea provizorie a punctului pe ţăruş se verifică trasarea, apoi se marchează punctul definitiv printr-un cui. Manuela Nicolae-Posescu Lucrări practice bilingv 126 10.2. On demande la préparation topographique uploads/Ingenierie_Lourd/ 11lucr-practice-4.pdf