Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA I FOLCLOR CONDUS DE D. CAR ACOSTE A SECTIA BIBLO

INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA I FOLCLOR CONDUS DE D. CAR ACOSTE A SECTIA BIBLOGRAFICA BARBU THEODORESCU BIBLIOGRAFIA ISTORICA $1 LITE RARA A L LII N. IORGA 1890-1934 EDITURA CARTEA ROMANEASCA4,BUCURqTI 1935 www.dacoromanica.ro BARBU THEODORESCU BIBLIOGRAFIA ISTORICA SI LITERARÁ A LUI N. IORGA 1890-1934 EDITURA CARTEA ROMANEASCA", BUCURESTI 1935 www.dacoromanica.ro CUPRINSUL Pag. Introducere VII A. Istoria universald 1-51 I. Pilosofia istoriei II. Studii de sinteza 2 III. Generalitati 6 IV. Istoria antica 7 V. Evul mediu i Cruciadele 8 VI. Imperiul bizaztin si Grecia moderna 13 VII. Istoria con.temporanä 17 VIII. Sud-estul Buropei 19 IX. Albania 25 X. Anglia 26 XI. Austria 27 XII. Bulgaria 28 XIII. Cehoslovacia 29 XIV. Elvetia 30 XV. Pranta 30 XVI. Germania 34 XVII. Italia 34 XVIII. Jugoslavia 39 XIX. Imperiul otoman 40 XX. Peninsula ibericä 43 XXI. Peninsula scandinava 44 XXII. Polonia 45 XXIII. Rusia 46 XXIV. Un,garia 48 XXV. Razboiul mondial 49 XXVI. Relatiile Europei cu alte Continente 50 XXVII. Armenia 50 XXVIII. Statele-Unite 51 B. Istoria Romdrsilor 52-176 I. Studii de sinteza 52 Documente 59 www.dacoromanica.ro VI Pag. Generalitäti 74 Istoria Romanilor inainte de intemei ere i In,temeierea Principatelor 86 V Moldova 89 Basarabia 104 Bucovina 107 Muntenia ro9 Dobrogea 127 Oltenia 129 Transilvani 133 1848 140 Unirea Principatelor i Domnia lui Cuza 140 Dinastia Hohenzolern. Romania contemporanil 145- Domnia Regelui Carol I 146 Domnia Regelui Ferdinand I 151 Regele Carol II 170 Rom 5.'nii de peste botare 175 C M alerii inrudite Cu Istoria L 77-206 Istoria Armatei 177 Istoria Bisericii 177 Istoria Comertului 192 Istoria Dreptului 194 Istoria Industriei 194 Istoria Medicinei i Farmaciei 196 Note de drum 196 D. Ltieraturcl 207-237 I. Versuri 207 Cugetäri 227 Teatru 231 Traducen i prozd 235 E. Snaii de literaturcl si aria 238-381 Istoria literaturii romine 238 Literatura vcche 240 Literatura modern& §i contemporana. 246 Critic& literarä 267 Mi§earea senanatorista 273 Istoria teatrului i viata teatral& 277 Istoria presei i viata gazet&reasca 280 Istoria altor literaturi 285 Folclor 292 nologie 297 Istoria in,vAtamintului romanesc 298 Politica *i viata colAreasc6. 300 Inv&t&rnint universitar 305 Inv&tamint secundar 312 www.dacoromanica.ro Invitämint primar Tstoria scoalei in alte täri Istoria Artei Istoria Muzicei Viatii i atmosfer6. intelectual& Institutii, biblioteci, muzee Expozitia i906 Academia Roman& Liga Cultural& Universitatea popular& din VAlenii-de-Munte $coala de Misionare Asez&mintul Regele Ferdinand din VAlenii-de-Munte Asez&mintul Fondul Cuvantul" Comisia istorici a Romfiniei Comisia monumentelor istorice Biblioteca N. Iorga" Institutii romilnesti in afar& de granite Opere biografice Pa g. VII 314 315 317 328 328 340 343 344 346 352 353 354 354 354 354 355 355 355 www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Inaugurá.'nd prin lucrarea de fatd sectia bibliograficd a Ins- titutului de istorie literani si /oidor, socotim necesar sä aruncdm o privire introductivä asupra disciplinei noastre, asa cum s'a des- voltat mai intii la alte popoare, apoi la noi. Scopul introducerii este de a familiariza pe cetitor cu metoda de lucru si de a-i pune la indemind, subt o formá concentratd, tot ce este necesar pentru orientare in domeniul bibliografic, dind o deosebità atentie lucrkilor de bibliografie a literaturii romane. Bibliogralia la alte popoare. Cum era si firesc, bibliografia nu s'a putut desvolta decit cu inmultirea cdrtilor tipkite. Prin cataloage, tipografii si librarii aduceau la cunostiinta cetitorului liste de asti vechi sau noi. In felul acesta, avem intiia fazd a bibliografiei : catalogul, si primul cunoscut este al italianului Aldo Manuzio. Stiict vorbind, am putea aminti si de alte inceputuri ale bibliografiei. Se pomeneste cele 120 de ckti ale lui Callirnach, in care a strins toate operile de poezie si prozd ce se aflau in biblio- teca din Alexandria. In Evul Mediu, bibliografia nu se putea desvolta, totus cunoastem s'i aici un nume : Gottlieb. Toate acestea sunt insd numai simple date, o prefatd a inceputurilor bibliografiei. Pdrintele bibliografiei e socotit K. Gesner cu lucrarea sa Bibliotheca universalis, din 1545. Pita la inceputul secolului al XIX-lea, bibliografia are o forma simpa', rdspindità insd in mai toate tkile. Cu timpul, biblio- grafiile s'au inmultit si fiecare ramurd stiintificd isi are biblic- grafia sa. Acest fapt a indemnat pe cercetkori sd intocmeascd bibliografii ale bibliografiilor 1). Mai tirziu, vasta activitate biblio- 1) Intiia in acest domeniu e a lui F. Labbé, Bibliotheca Bibliothecarum, Paris 1682. Apoi : F. Marucelli, Mare Magnum (netipgrit si aflindu-se in bibl. Ma- * www.dacoromanica.ro X grafica face progrese si e coordonatà prin l'Institut internatio- nal de bibliographie dela Bruxelles, intemeiat in. 1895 de A. La- fontaine §i. P. Otlet. Pe lingá aceste bibliografii ale bibliografiilor, pe lingä re- vistele de specialitate 1), mai apar §i. cataloagele diverselor biblio- teci, cataloage de o utilitate universala 2). In alcatuirea un.ei bibliografii, avem diferite sisteme i prin- cipii. Intiia problema ce se ¡rune la forinarea unei bibliografii e a stringerii materialului. Unii cred ca trebue o selectionare a materialului, principiu numit critic, cum e cazul cu revista Le bibliographe moderne. Alta au convingerea Ca o bibliogratie trebue sá cuprinda tot materialul existent, caci ceea ce e pentru unii de mica insemnatate, pare altora de o mare valoare. pärere e adoptata de sistemul numit clasifiC area zecimald. Avem apoi sistemul empiric §i siste-me filozofice. O bibliografie mad poate fi descriptive?', cind se trece numai descrierea externa a ca4ilor ; analiticd, atunci cind ni se dä conpinutul ; alfabeticd, aranjind cartile in ordinea alfabe- tica a autorilor ; cronologicd, orinduirea fiind Malta pe date ; -metodicd, aranjarea avind ca baza o ordine Astfel de sisteme i principii merg la infinit, dar este unul care tinde sà devie universal, e clasificarea zecimala, datorit bi- blioteearului american Melvil Dewey 3). Acest sistem este cel mai practic din cele existente. El imparte intreaga §tiinfä orne- neasca in zece clase, numerotate de la o la 9, fiecare clasä sub- Tucelliana din Plorenta) ; G. Peignot, Répertoire bibliographi.,ue universel, Paris 1812; J. Petzholdt, Bibliotheca bibliographica, Leipzig, 1866; L. Vallée, Biblio- graphie des bibliographies, Paris, 1883-1887; H. Stein, Manuel de bibliographie générale, Paris, 1897. G. Schneider, Handbuch der Bibliographie, ed. III, Leipzig, 1926. I) Citez citeva : Polybyblion; Revue des bibfiothi-ques; Le bibliographe moderne; Das deutsche Buch ; Zeitschrift fiir Biicherfreunde; Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos ; Bibliographie de Belgique ; La bibliofilia. Catalogue Of the printed books in the library of the British Museum in 437 vol. 1881-1905; Catalogue général des livres imprimis de la bibliotheque -nationale, Paris, 1897; Gesamtkatalog der preusssichen vissenschaftlichen Bi- bliotheken, in curs de aparitie. M. Dewey, Decimal classification and relative index. New-York, 1876. Au mai scris : G. Schmaltz, Die Methode der Ohrdnung und ihre Anwendung auf teohnische Zwecke, Berlin, 1920, C. Biesch, 'Catalog problem und Dezimalklassi- jikation, Leipzig, 192.9. Ul- tima. www.dacoromanica.ro XI divizindu-se in alte zece, si asa la infinit. Cele zece clase slut : o.Opere generale ; i--=--Filosofie ; 2 Religie, cult ; 3--=-Stiinte so- ciale, drept, administratie ; 4=Filosofie, lingvisticä. ; 5=--Stiinte pure, matematicA, fizicä, naturaie; 6-=tiinte aplicate, medicink tehnologie, agriculturà, industrie, comert, meserii ; 7=-Arte fru- moase ; 8=Literaturä ; 9=Istorie i Geografie. Clasifica;rea ze- cimalà a fost adoptatä.' i intregitä de care Institutul dela Brn- xelles, creind un numär oarecare de subdiviziuni. Impärtirea -cärtilor se face dupäi continut, iar in subdiviziune se pot aranja dupà formä1). Institutul dela Bruxelles a mai publicat si un Repertoriu bibliografic universal, cum si revistele Bibliographia bibliographica i Bibliographia universalis. Stadiul actual al bibliografiei e infloritor si mai ales. in Germania disciplina e mai räspinditä i perfectionatä deal aiurea2). Bibliografia romineascei a inceput, ca i in Occident. subt forma simpa a catalogului de librärie san tipografie, Intliul catalog cunoscut e din 1836 i se datoreste lui Eliade3). Sistemul e publicat : Classification décimale universelle. Ed. II : 4 vol. 7927-1933. Deutsches Biichenverxeichnis, 1916; Kosch, Deutsches Literatur Le- xicon, 1927 (continua). Paul Merke §'t Wolfgang Stammler, Reallixikon der deuts- chen literaturgeschichte... Berlin, 1525-1931. 4 vol. Catalogue général de la li- brairie francaise depuis 1840 de O. Lorena, H. Stein i D. Jordell. G. Lanson, Manuel bibliographique de la litterature francaise moderne, Paris, 1925. H. P. Thierne, Bibliographie de la litterature francaise de 180o 1930. Paris, 1933. 3 vol. Langlois, Manuel de bibliographie historique, Paris, 1901-1904; The reference catalogue of curent literature, 3 vol. 1920; Ch. Evans, American Bibliography, 9 vol. 1903-1925. Alaturi de bibliografie se desvoltä bibliotehnica, jata citeva lucrad nona: Léo Crozet, Manuel pratique du bibliothécaire, Paris, 5932; Fritz Milkau, Handbuch der Bibliothekszvissens- chafe, Leipzig, 1931-1933 (2 vol. continua); Le Accademie e le Biblioteche d'Italia nel sessenio 1926-27=1931-32. Roma, 1933. 1.4muriri foarte interesante 4i bogate, cum si o bibliografie a bibliografiilor din toate tarile se gaseste in Eri- ciclopedia italiana la cuvintul : Bibliografia. Catalog pentru toate cdrlile ce se afld in Libreriia D. D. Iosif Romanov zsi Cumpania, in Bucuresti, la No. 419 vdpseoa rosie in Ulita Brasovanilor... 1836. De fapt acesta e tipiirit la Eliade o numai acel din 1837 (probabil) e semnat de el: Catalog de cclrfile ce se afta in Tipografia lui Eliad. www.dacoromanica.ro XII Toate aceste cataloage au un scop pur comercial, de re- clamä 1). Dad aceste cataloage nu au .un caracter stiintific, cu totul In altfel se prezintä catalogul de bibliotea. uploads/Litterature/ bibliografia-iorga-pdf.pdf