Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

BARBU THEODORESCU ISTORIA BIBLIOGRAFIEI ROMANE BIBLIOTECA DOCUMENTARA FUNDATIA

BARBU THEODORESCU ISTORIA BIBLIOGRAFIEI ROMANE BIBLIOTECA DOCUMENTARA FUNDATIA REGELE 1 39, Bulerardul Lascar Catargi, 39 BUCURE5TT, 1o45 www.dacoromanica.ro ISTORIA BIBLIOGRAFIEI ROMANE www.dacoromanica.ro S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE DOW+. MII DOUA. SUTE EXEMPLARE SI PE ITARTIE VIDALON VARGATÀ DOUAZECI $1 $ASE EXEMPLARE NEPUSE IN CO- MERT. NUMEROTATE DELA x LA 26. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE Avantul luat de tipografii inch' din secolul al XVII-lea a cauzat o inmultire fara. xnargini a publicatiilor din oricare domeniu stiin- -Oho i literar. Oxnul de stiinfä s'a gasit in i,mposibilitatea de a citi tot ce se produce in specialitatea activitatii sale. De aici necesi- tatea unei stiinte auxiliare, prin care oricine e introdus melodic, si rapid in oricare din preocup5rile intelectuale. De alta parte, bibliotecile secolului al XVII-lea si XVIII-lea, In dorinta arzatoare a posesorilor de a avea in luxoasele i como- dele lor biblioteci cartile rare, cu legaturi artistice i operele de seamil au recuis, de asemenea, la un intermediar, care sa-i spri- jine in opera de selectionare si catalogare. La un pol opus acestora aflam tipografii-editori, mai ales acei patroni-carturari dela inceputul artei tipografice, precum i librarii, In primul rand coi germani, organizatorii faimoaselor balciuri dela Lipsca, care au avut i ei trebuinta de un ajutor, impus de spi- ritul comercial. Astfel, necesitatile tiinifice, curiozitatea biblio- filului, precuxn i trebuintele negotului au dat nastere cataloagelor bibliografiilor. Georg Willer prin Messkataloge din 1564 stà la dispozitia acestora, iar Bibliographia Gallica universalis din 1644 a lui Louis Jacob vine in, sprijinul celor dintai. Rena- §terea italiana, benedictinii i iezuitii fixeaza cadrul doxneniului bibliografic, iar Germanii Ii stabilesc rnetoda. Mai tarziu, Suedezii introduc noua stiinta in Universitate, pe cand tarile de lixnbà engleza Ii dau un caracter international. Revolutia franceza legiuirile napoleoniene impun cartea ca un prim ajutor In con- ducerea Statului isocietatii. De aici o raspandire i rnai mare a cartii in toate straturile sociale, a'vând o prima consecinta des- voltarea i xnetodizarea bibliografiilor. www.dacoromanica.ro BARBU THEODORESCU fat:A, de ce, bibliografia ajunge o necesitate, am putea spune cä devine o §tiintä": «la bibliographic est la science du livre et la condition première de toute science') )). Cu tixnpul, din cauza numärului prea xnare de bibliografii, se simte nevoia sistema- tizärii, prin urmare aparifia a§a numitelor bibliografii de biblio- grafii. Prin aceste opere, oricine poate afla cu u§urintä biblio- grafia de care are trEbuiniti. Bibliografia de bibliografii cuprinde analizeaz6 toate bibliografiile existente. Dintre cele vechi incä de mare insemniltate Julius Pet zhold t cu Bibliotheca bibliografica. Leipzig, 1866 cuprinzänd toate biblio- grafiile apärute panä la aceastii datà. Introducerea lucrärii defi- ne§te domeniul i sistemele bibliografice. Léon Vallée ur- meazil acestuia cu Bibliographie des bibliographies. Paris, 1883 un supliment din 1887, dar e lucrat'ä cu neglijentil §i mult incom- pieta'. Henri Stein tiptire§te in 1897 Manuel de bibliographie générale reprezentänd o sintezd a tuturor bibliografiilor apärute pan6 in 1896. 0 admirabilà privire de ansamblu face C h. V. Langlois in Manuel de bibliographie historique. Paris, 1901. Cea mai bund bibliografie de bibliografii rämâne Mg Handbuch der bibliographie a lui Georg Schneide r, ultima editie fiind din 1930. Pentru domeniul englez avem: John Mint o, Refe- rence books. A classified and annotated guide to the principal (vorks- of reference. London, 1929 §i Isad ore Gilbert Mudge, Guide to reterence books. Chicago, 1929. Aceste bibliografii §i multe altele 2) oricat ar fi fost de bunp aveau un mare defect: dui:4 o anumità trecere de ani rämäneau In urmä, se invecheau, lipsindu-le astfel caracterul practic, prima conditie a oricgrei bibliografii. Datorità iniiativei institutului Calot (Frantz) si Georges Thomas, Guide pratique bibltographie. Paris, 1936, p. 11, Pentru definitia domeniului, la Inceputurilf- sale, vezi La Rochelle (J. F. Née d e), Dtscours sur la science Who- graphique. Paris, 1782 si Hartwell Horne (Thomas), Introduction to the study of bibliographic. London, 1814. 2) Lista unor astfel de lucräri se poate continua: Peddie (R obert Ale - xande r), National bibliographies. .. London, 1935; Calot (Frantz} si Georges Thomas, Guide pratique de bibliographic. Paris, 1936; Pinto (0 1 g a), Le bibliografie nazionali. Milano, 1935; Arnold (R. F.), Allgemeine Bzicherkunde zur neueren deutschen Literaturgeschichte. Leipzig, 1931; Krabbe (D r. Wilhel m), Bibliographie. Leipzig, 1939. www.dacoromanica.ro nrrnobucEnn international de cooperatie intelectuald a luat fiintà o bibliografie de bibliografii periodicA, prin care Bunt tinute la curent bibliogra- fiile citate mai sus. Aceastà sarcin6 a revenit la doi exneriti biblio- tecari: Marcel Godet §i 3 oris Vorstius, iar opera se intituleazà: Index bibliographicus, editia doua din 1931. Englezii au, de asemenea, o astfel de bibliografie: Ar andell Esd ail e, The Year's works in librarianship. London, 1929. Paralel cu studiile speciale inchinate bibliografiilor de biblio- grafii se desvoltà §i revistele consacrate aceluia§i domeniu. In Franta se tipdresc: le Bibliographe moderne i Polybiblion ; germanii continuà : Internationaler Jahresbericht der Bibliographie, iar ita- lienii au cunoscuta revistà: Leonardo. Ajung la xnaturitate, bibliografia impreund cu familiile inru- dite, biblioteconomia §i bibliologia, au intrat ca materie de sine st6tiltoare in inviltàmântul superior. In Germania, Sc hr et i n- g e r formula in 1830 un curs universitar in xnanualul gu de biblioteconomie. In 1886, prof. C. Dziatzko incepe un curs de bibliografie la universitatea din Göttingen. Mont aiglon in 1880 preda bibliografia la faimoasa tcole des Chartes din Paris. In Italia se tin cursuri la Bologna, Padova, Florenta §i Roma 1). In România, bibliografia a urmat normele evolutiei apusene. Gat timp tipografiile erau putin rdspAndite, iar teascurile lor produceau destul de putine càrti, bibliografia nu a fost o necesi- tate. De asemenea §i bibliotecile erau rare §i destul de gr5.61- cioase. De bibliofili nici nu era vorbd. Secolul al XVIII-lea schimbA fata situatiei culturale din Principate, dar cArturarii priveau spre culturile stedine, de unde i§i luau informatiile necesare. Rena§terea culturalà a poporului românesc incepe cu secolul tre- cut. Indatä ce tipografiile stint conduse de dIrturari, ca Eliade, Asachi, Kog6lniceanu, dupà cum §i pàtura intelectualä prinde consistenta, iar bibliotecile devin o necesitate, apare §i biblio- grafia. La inceput, numele sàu este legat de cataloagele de biblio- tec6 §i tipografii. Liste §imple de titluri de càrti, cu date sumare, reprezintà prima etapà a bibliografiei române§ti. Catalogul biblio- 1) Vezi: Sorbelli (Albano), L'Insegnamento della Btbliologia e Bibliotecononzia in Italia-Bologna, 1926. www.dacoromanica.ro 10 BARBU THF:ODORESCU grafic se infä:tiseaz6 sub o foryng nouà prin lucrìírile lui D. Iarc u, dupà ce, mai întâi, G h. As achi introdusese termenul de bibliografie. Preocupilrile apusene vin la noi prin A 1. Odobescu si D. A. Sturdz a, cum si direct prin Emil Pico t. Indatà ce Academia Romein4 îi fixeaz6 un program al scopurilor iirm6rite, iar biblioteca sa ajunge cel mai pretios tezaur al culturii rom'anesti, bibliografia se impune in forme precise, potrivit cerintelor intelec- tualului de oriunde. Suntem la 1895, dud Ion Bianu creazil un centru bibliografic in jurul Bibliotecii Academiei Române. Al. Sadi I onesc u, Nerva Hod o i a1i functionari ai a cestei biblioteci rAmAn ca coi mai de seayrai bibliografi români. Mai tArziu, Nicolae Iorga si Sextil Puscariu dau prestigiu bibliografillor carente. Desi aveam abia o sutil de ani de activitate bibliografid, literatura acestui domeniu era destul de bogatil si se cere sistema- tizatà. De aici nevoia unei bibliografii de bibliografii. Ner v a Hodos, Ioachim Cr ciun, N. Georgescu-Tistu G h. Car das publicri astfel de studii, tivând toate scAderile inerente oricgrui inceput. Tinand pasul Occidentului, bibliografia devine stiintri univer- sitarg, c6pAtand douil conferinte universitare, ate una la Bucu- resti si Cluj. Astilzi, pe king6 iniiativele part:culare, necoordonate intaxripinoare, se impun cinci centre de activitate bibliograficit Traditia i prestigiul vin in jurul grupului Bibliotecii Academiei Române. Pretutindeni, bibliografia a fost ca un auxiliar al biblio- teconomiei. Bibliotecarii sunt cei mai buni bibliografi. Bibliografia româneasc5 veche, 1508-1830, cataloagele de manuscrise i docu- mente, precum i bibliografia periodicelor românesti sunt operele cele mai valoroase ale bibliografiei noastre, toate fiind lucrate de bibliotecarii Academiei Runkle in biblioteca aceleeasi institutii. Meritul revine in intregime lui Ion Bian u. Al doilea centru se leag4 de numele ,coalei de Arhivistica, unde au predat cursurile de bibliografie, bibliologie i biblioteconomie: Al. Sadi Ionescul), N. Georg.escri -Tistu2), Al. 1) Cursurile tinute au rdmas in manuscris. 9 Studiul si organizarea cártii. Lectia de deschidere a Cursului de Biblia- logie la *coala Superioarä de ArhivisticA i Paleografie (22 Ianuarie 1929). Bucuresti, 1929. 24 x 16. 21 p. www.dacoromanica.ro INTRODUCERE 1 1 I or dan 1) si, in prezent, d-ra Ma ri a D u mi tr e s c u. coala de ArhivisticA, fiind la inceputul activitätii, nu a tip6rit nicio lucrare de valoare. Studii de initiere i articole räslete sunt publi- cate in cele douà periodice ale §coalei: Revista Arhivelor §i Hrisovul Pentru a ne da sealna de telurile urrndrite de aceastii §coalg, reproduc un fragment dintr'o prefatà 2) semnatà de d-1 A u r e- an S a cer d o e an u, directorul institutiei. inaugurbri acum o nouà serie de publicatii care, alAturi de Hrisovul, urrneazà sà infäli§eze in randul intAi lucrgri practice. Bibliografiile de tot soiul ne vor preocupa in mod deosebit ; pe urra, când va uploads/Litterature/ istoria-bibliografiei-romane.pdf