Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

ETIMOLOGÍE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicar

ETIMOLOGÍE, etimologii, s. f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi. ♦ (Gram.; înv.) Morfologie. 3. Etimon. ◊ Etimologie multiplă = proveniență a unui cuvânt din două sau din mai multe surse diferite. Etimologie populară = modificare a formei sau a sensului unui cuvânt (recent intrat în limbă) sub influența unui cuvânt mai cunoscut cu care prezintă asemănări de formă și uneori de sens. – Din fr. étymologie, lat. etymologia. Stabiliți etimologia următoarelor cuvinte: 1. Numele personal de familie __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 2. Prenumele personal (ambele unde este cazul) __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Numele unui râu din România __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 4. Numele țării unde ați dori să călătoriți sau să locuiți. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ Exemplu: 1. Borleanu a. Numele de familie Borleanu este folosit de cel puțin 57 ori în cel puțin 3 țări. b. Originea acestui nume este: Românesc. c. Borleanu scris invers: Unaelrob d. Cuvântul conține 8 litere - 50.00% vocale și 50.00% consoane. e. „La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Ciumași, făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Itești (reședință), Ilieș, Ciumași, Făgețelu și Borleanu, sate formate pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare, având în locuință, boieri, negustori, muncitori ai pământului, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău”. (Anuarul Sorec) 2. Andreea - Grecescul Ἀνδρέας, provenit la rândul său din grecescul aner/andros, care înseamnă BĂRBAT (în opoziție cu noțiunea de femeie), are puternică rezonanță în noțiunea dîrzenie. Creștinătorul României, Sf.Andrei, purta acest nume, al cărui rădăcină profundă ne întoarce cu foarte mult timp în urmă. Era nimeni altul decât tatăl profetului Isaiah și se numea Amotz. Zvonuri , calcule și socoteli arată și conduc la ipoteza conform căreia la baza numelui Andrei, și chiar a grecescului Andreas, se află AMOS. Dar ce înseamnă de fapt acest cuvînt, în ebraică? Înseamnă ”a căra poveri” și a învinge prin curaj și determinare (ָא מ ֹו ץ) 3. Georgiana: a. Origine: Grecesc b. Traducere: Provine din numele grecesc Georgios si are sensul de fermier, taran, cel care munceste pamantul. Sfantul George apare adesea in arma medievala in timp ce omoara un balaur. El a fost un soldat roman din sec III care a devenit martir in timpul persecutiilor imparatului Diocletian. Sfantul George este patronul Angliei si Portugaliei. 4. Don: Râul Don (în limba rusă: Дон) este unul dintre cele mai importante râuri ale Rusiei. În antichitate, râul era considerat granița dintre Europa și Asia.[1] În vremea de maximă înflorire a Greciei Antice, într-o perioadă în care zona Donului era locuită de sciți, râul cunoscut ca Tanaïs era unul dintre cele mai importante căi comerciale. Tanais este numele sub care erau cunoscute râul Don și orașul așezat pe malurile lui de către sursele antice grecești. Se pare că numele modern al cursului de apă derivă din denumirea scitică dānu care, la fel precum contemporanul osetin don, poate fi tradus simplu prin "râu". 5. Norvegia: Norvegia are două nume oficiale: Noreg în Nynorsk (norvegiana veche: Noregr) și Norge în Bokmål (nordica veche: Noregi, dativul lui Noregr). Numele provine din cuvântul norvegian vechi norðrvegr, „calea nordului” sau „drumul care duce spre nord”, cum numeau geații(d) și danii(d) coasta de vest a Norvegiei, în contrast cu suðrvegar „calea sudului” pentru Germania, și austrvegr „calea estului” pentru Marea Baltică. Varianta în română este o latinizare a acestei denumiri. Profesorul de filologie Magnus Olsen(d) a scris că norðrvegr se referă la ruta de navigație prin arhipelagul interior din sud-vestul Norvegiei, zona de origine a lui Harald cel Blond, primul rege al Norvegiei, și că, datorită lui, numele a fost extins la întreaga țară. Într-un manuscris latin din 849, este menționat numele Northuagia, în timp ce o cronică franceză de pe la 900 utilizează numele Northwegia și Norwegia. Când Ohthere din Hålogaland(d) l-a vizitat pe Regele Alfred cel Mare în Anglia la sfârșitul secolului al IX-lea, țara era denumită Norðwegr (lit. Calea Nordului) și norðmanna land (lit. Țara Oamenilor Nordului). Cuvântul norðmaðr din nordica veche a fost latinizat, în secolul al IX-lea, în Nortmannus, cu sensul de „nordic, viking”, care a dat naștere la numele de normanzi.[26] După ce Norvegia a devenit creștină, Noregr și Noregi au devenit cele mai comune forme, dar de-a lungul secolului al XV-lea, noile forme Noreg(h) și Norg(h)e, găsite în manuscrise medievale islandeze, au căpătat proeminență și au supraviețuit până în zilele noastre. uploads/s3/ etimologie-aplicatii.pdf