Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

9 BUCOVINA, ZON DE CONVERGEN ETNIC I SPIRITUAL Florin Pintescu Special pe

9 BUCOVINA, ZON DE CONVERGEN ETNIC I SPIRITUAL Florin Pintescu Special pentru primul numr al ROCSIR BUCOVINA, ZON DE CONVERGEN ETNIC I SPIRITUAL FLORIN PINTESCU Datorit istoriei i poziiei sale geografice speciale, ce au prilejuit convieuirea panic a mai multor etnii, Bucovina („ara fagilor”) este o regiune unic de interferene culturale, situat „între Orient i Occident”. Aceast fericit expresie a fost mediatizat de cunoscutul cercettor german, realizator al unei bibliografii exhaustive a scrierilor despre Bucovina, Erich Becki. Din punct de vedere geografic, regiunea numit Bucovina face parte din estul Europei. Din punct de vedere cultural, datorit influenei exercitate de Kulturträger-ii („purttori de cultur”) germani i evrei vorbitori de limb german sau idi, Bucovina a aparinut în perioada 1775-1918 ariei de cultur central european. Din punct de vedere geo- politic, Bucovina a jucat o perioad de timp rolul unei regiuni situat la intersecia zonelor de influen a Imperiilor Austriac, Rus i Otoman. Actualmente provincia istoric Bucovina este divizat în dou pri. Sudul Bucovinei formeaz actualul jude Suceava din România, iar nordul Bucovinei formeaz actuala regiune Cernui din Ucraina. Având reverberaii adânci în trecutul de slav al Moldovei, istoria Bucovinei a suscitat interesul deosebit al specialitilor români i strini. Destinul istoric cu totul aparte al acestei provincii istorice româneti a început înc din perioada medieval, perioad în care Bucovina a fost concomitent nucleul în jurul cruia s-a format statul feudal 10 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) 1 / 2000 Moldova i regiunea unde s-a desfurat o via spiritual activ, centrat mai ales în jurul unor mnstiri celebre (Putna, Moldovia, Sucevia, Vorone, Arbore etc.). Tipic pentru întreg rsritul ortodox, aceste mnstiri au fost în acelai timp centre de adânc trire religioas i lcauri de cultur. Pân spre sfâritul veacului al XVIII-lea viaa populaiei din Bucovina se desfura în tiparele unui feudalism întârziat, patriarhal, în total contradicie cu epoca modern (folosim acest termen ca un criteriu de periodizare istoric) ce se manifestase deja în apusul i centrul Europei. Societatea feudal din Bucovina a fost orientat în mod treptat spre modernitate începând cu anul 1775, când Imperiul Otoman a cedat acest inut Imperiului Habsburgic (Austriac) în urma pcii de la Kuciuk-Kainargi. Imperiul Austriac (Austro-Ungar din 1867) a stpânit acest teritoriu (10.500 km2, cam a 60-a parte din suprafaa imperiului) pân în 1918, perioad în care în Bucovina s-au petrecut numeroase transformri care au contribuit la schimbarea fizionomiei demografice, economice, politice, etnice i culturale a provinciei, conferindu-i un statut singular în comparaie cu regiunile învecinate. În urma acestor transformri, Bucovina a devenit în contiina opiniei publice cultivate o „Elveie” a estului Europei, capitala provinciei, Cernui, dobândind titlul deosebit de mgulitor de „Mica Vien”. În cele ce urmeaz, vom cuta s surprindem în mod sumar transformrile mai sus enunate i s explicm puterea de seducie exercitat de istoria i spiritualitatea Bucovinei asupra imaginaiei cercettorilor i a publicului larg de pretutindeni. În perioada premergtoare anexrii la Imperiul Habsburgic, populaia Bucovinei era rar. Un recensmânt efectuat între anii 1772-1773 (Rimsky-Korsakov) ddea pentru Bucovina cifra de 84.514 locuitori grupai în 266 localiti i 11 BUCOVINA, ZON DE CONVERGEN ETNIC I SPIRITUAL Florin Pintescu Special pentru primul numr al ROCSIR trei târguri. Din punct de vedere al procentului pe naionaliti, structura populaiei se prezenta astfel: 64,23% români, 20,26% ruteni, 7,06% huuli, 3,14% igani, 2,86% evrei, 1,26% rui, 0,54% polonezi i… 20 germaniii. Treptat, populaia Bucovinei a crescut în mod exploziv datorit colonizrilor organizate, operate de austrieci mai ales din motive economice i datorit colonizrilor spontane, numeroi oameni, aezându- se în Bucovina de bun voie datorit existenei aici a unor condiiilor mai bune de trai în comparaie cu locurile lor de batin. În 1869 populaia Bucovinei era de 511.964 locuitoriiii, ultimul recensmânt austriac (1910) oferind cifra de 798.355 locuitori, grupai pe etnii astfel: 273.354 români (34, 24%), 305.101 ruteni (38,22%), 73.073 germani (9,15%), 95.778 evrei (12%), 36.211 poloni (4, 54%), 14.838 „alte naionaliti” (1,85%)iv. Românii erau majoritari în sudul Bucovinei iar ucrainenii în nordul acesteia. În zilele noastre numrul populaiei germane din Bucovina a sczut în mod drastic, în principal datorit emigrrilor în Germania, din timpul sau dup ultimul rzboi mondial, un fenomen similar petrecându-se cu populaia evreiasc, muli evrei fiind depor- tai în vremea rzboiului sau „fcând alia” (emigrând) în Israel dup rzboi (mai cu seam în sudul Bucovinei). Dup rzboi o mare parte din românii din nordul Bucovinei au fost deportai în Siberia de regimul sovietic, fapt ce a schimbat complet tabloul etnic al provinciei. Conform unui recensmânt întocmit în 1989 de regimul sovietic, în Bucovina de nord triau 940.801 locuitori, dintre care 70% erau ucraineni i huuli, românii reprezentând 20% iar ruii, germanii i alte etnii circa 10%v. Demn de remarcat este faptul c în Bucovina istoric au trit 11 etnii ce au profesat 9 credine religioase. Orientarea Bucovinei spre formele economice, de cultur i civilizaie central-europene, s-a înfptuit prin aportul fundamental al germanilor i evreilor, fapt pentru care le vom consacra rândurile ce urmeaz. Primele colonii germane din 12 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) 1 / 2000 Bucovina (cele din Prelipcea i Sadagura) au luat fiin înaintea anexrii Bucovinei la statul austriac (1770-1774). Cele mai cunoscute colonii germane din Bucovina au fost înfiinate în localitile (oferim cititorului, spre simplificare, doar denumirea româneasc) Huta Veche, Huta Nou, Iacobeni, Voievodeasa, Frasin, Pltinoasa, Frtui, Cârlibaba, Bdeui, Miliui, Icani etc. Colonitii germani au fost în principal agricultori i meteugari. Datorit muncii lor asidue, Bucovina a cunoscut o însemnat dezvoltare economic, atingând aproape standardele de bunstare i nivel de trai central-europene. În pofida eforturilor de industrializare ale provinciei întreprinse de administraia austriac, nu a putut fi modificat caracterul predominant agrar al acestei provincii. Producia agricol însemnat din Bucovina a putut asigura dezvoltarea unei industrii alimentare locale însemnate, provincia fiind un adevrat rezervor de brânzeturi i carne pentru întreg imperiul. Evreii au venit în Bucovina înc din timpul rzboiului ruso-turc, încheiat prin pacea de la Kuciuk Kainargi, ocupându-se în special cu meteugurile, arendia i comerul. Dup anul 1774 emigrarea lor în Bucovina din Galiia i Polonia s-a accentuat. În 1912 existau în Bucovina 9.322 de meseriai, dintre care 5.091 evrei, 10.312 negustori, dintre care 8.642 evreivi. Datorit spiritului lor practic i intrepid, evreii vor ajunge pân la sfâritul secolului XIX s domine toate compartimentele vieii economice din Bucovina i s devin nite propagatori zeloi ai culturii i civilizaiei germane pe aceste meleaguri. În Bucovina au mai fost colonizai de-a lungul timpului poloni, armeni, unguri, slovaci, lipoveni, huuli i ruteni (ucraineni), ultimii meritând o meniune special. Emigrarea rutenilor (ucrainenilor) din Galiia a avut motivaii economice (în Bucovina se prestau 12 zile de clac pe an, fa de 80-100 zile în Galiia), militare (colonitii i imigranii sosii în Bucovina erau degrevai de 13 BUCOVINA, ZON DE CONVERGEN ETNIC I SPIRITUAL Florin Pintescu Special pentru primul numr al ROCSIR serviciul militar pe toat durata vieii lor) i religioase (fiind în majoritatea lor ortodoxi treceau într-o regiune tradiional ortodox)vii. Rutenii (ucrainenii) erau în special agricultori. Din punct de vedere politic, anexarea Bucovinei a dus la diminuarea drastic a puterii politice deinute pân atunci de elementul românesc din Bucovina i la trecerea acestei puteri în mâinile elementului etnic german sau polonez (în perioada în care Bucovina a fost alipit la Galiia). Viaa politic a Bucovinei merit o meniune cu totul special, datorit faptului c ea s-a desfurat într-un spirit de adevrat civism i toleran reciproc a etniilor, neîntâlnit în toat Europa. Ca i în întreg imperiul austriac, viaa politic bucovinean s-a bazat pe acel deosebit de dificil de realizat în practic „Ausgleich” (tradus aproximativ „compromis”) dintre diversele etnii componente ale imperiuluiviii. De aceea, Bucovina a constituit o adevrat oaz de via politic civilizat în comparaie cu regiunile înconjurtoare, politica de „Ausgleich” conducând la supravieuirea imperiului pân în 1918. Bucovina a constituit un strlucit exemplu de colaborare inter-etnic, lansându-se celebra expresie homo bucovinensis, prototip al individului tolerant, ce vorbete cel puin dou limbi i care ofer un model de convieuire panic inter-etnicix. Conform opiniei lui Emmanuel Turczyski, un cunoscut istoric german expert în problemele Bucovinei, în Bucovina a existat un adevrat „consens ideologic” bazat pe „larg diseminata identificare a bucovinenilor cu trsturile regiunii, cu un sistem legal bine stabilit, toleran i progres socio-cultural, unde loialitatea ctre aceste valori nu însemna neloialitate fa de propria comunitate etnic sau religioas”x. Unii istorici au comparat colaborarea inter-etnic din Bucovina cu situaiile din Tirol i Cipru, „modelul” bucovinean demonstrându-i superioritatea. În perioada anterioar anului 1919 se realizase un fel de solidaritate inter- 14 R O C S I R Revista Român de Studii Culturale (pe Internet) 1 / 2000 etnic la nivelul elitelor din Bucovina, solidaritate dat de necesitatea folosirii limbii germane în cadrul regimentelor, colilor i aparatului administrativ bucovinean. Un binecunoscut autor prezint alegoric aceast situaie, artând c la o mas de taroc (joc de cri foarte popular în Bucovina austriac) puteau fi auzite pân chiar patru limbi, în funcie de naionalitatea juctorilorxi. Din punct de vedere cultural, Bucovina a fost considerat – credem pe drept cuvânt uploads/Geographie/ 1-florin-pintescu.pdf