Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Universitatea Liber£ Internaѵional£ din Moldova Institutul de Cercet£ri Filolog

Universitatea Liber£ Internaѵional£ din Moldova Institutul de Cercet£ri Filologice çi Interculturale Zinaida Radu, Ana Vulpe Dicѹionar de termeni lingvistici român-francez Chiçin£u, ULIM 2012 2 Recomandat spre publicare de Senatul UniversităĠii Libere InternaĠionale din Moldova. (proces verbal nr. 06 din 26 septembrie 2012) Responsabil de edi܊ie: Ana GuĠu, prof.univ. dr., prim-vicerector, ULIM Recenzen܊i: Ion Manoli, prof. univ.dr. habilitat Ana Mihalachi, conf. univ. dr. Victor Untilă, conf. univ. dr. Machetare computerizată: Margarita Daver, Mihai Radu Coperta: Galina Prodan Zinaida Radu, Ana Vulpe DicĠionar de termeni lingvistici român-fracez DicĠionar de termeni lingvistici român-fracez/Univ. Liberă Intern. din Moldova/Institutul de Cercetări Filologice úi Interculturale, Responsabil de edi܊ie.: Ana GuĠu – Ch.: ULIM, 2012 - p. Tit., text paral.: lb. rom.- lb.franc. – 100 ex. ISBN 978-9975-124-15-7. 81'374.2'1=135.1=133.1 R 17 © ICFI, 2012 Institutul de Cercetări Filologice úi Interculturale/Institute of Philological and Intercultural Researches Address/Adresa: MD 2012, Chiúinău, 52 Vlaicu Pârcalab Street Tel.: + (3732) 20-59-26, Fax : + (3732) 22-00-28 site: icfi.ulim.md; e-mail: inst_cult2006@yahoo.fr 3 Termenii sunt cheia de boltă a unei analize lingvistice Pentru a efectua o analiză corectă, pertinentă úi, prin urmare, credibilă, a unei realităĠi reale sau imaginare, în cazul nostru, a realităĠii lingvistice (cuvânt vs enunĠ - propoziĠie - frază vs text etc.), cercetătorul are nevoie de un ansamblu de termeni, de anumite “cuvinte sau grupuri de cuvinte cu o semnificaĠie strict delimitată în interiorul unui sistem concret de noĠiuni” (J. Dubois et al. Dictionnaire de linguistique. Paris : Larousse, 1973, p. 486). Autorii afirmă pe bună dreptate în acest context că „Fiecare úcoală lingvistică îúi constituie o terminologie proprie, particulară, mai mult sau mai puĠin completă úi specifică; nu există útiinĠă făUă terminologie” (ibidem). ùi aceasta deoarece apar noi idei, noi viziuni asupra unui fenomen, apar noi aspecte ale obiectului de studiu úi savantul încearcă să aducă lumina necesară asupra noilor realităĠi, fapt ce condiĠionează, bineînĠeles, noi modalităĠi de denominare. ùi cu cât acest set de termeni este mai complet, cu atât mai exact, mai plenar reuúHúte cercetătorul să denumească realitatea nou creată sau altfel văzută, cu atât mai clar apare această realitate în faĠa cititorului. De obicei, fiecare úcoală lingvistică de anvergură – structuralismul distribuĠional (J. Dubois, L. Ilia ú.a.), structuralismul funcĠional (A. Martinet, Gr. Cincilei ú. a.), psiho-sistematica úi psiho-mecanica franceză (G. Guillaume, G. Moignet, C. Bureau ú. a) úi-au creat terminologia proprie úi au reuúit pe această cale săúi delimiteze câmpul conceptual, întemeindu-úi astfel teoriile. Este greu astăzi să vorbeúti despre structura semantică a unei unităĠi lexicale făUă termenii sem, semem, hiperonim / hiponim, semasiologie / onomasiologie, paradigmatică / sintagmaticăú.a. După cum arată numeroasele studii ale prof. Gr. Cincilei, unităĠile minimale semnificative îúi definesc realitatea graĠie seriei terminologice monem, temem, sintem, făUă de care sintematica limbii nu mai poate fi concepută ca disciplină aparte a aspectului de formă a realităĠii lexicale. 4 ùi, în sfârúit, dar nu úi la urmă, în lingvistica sau gramatica textului literar, care studiază în mod special unitatea maximală de discurs, specificând fenomenele de coeziune úi coerenĠă, deixis, anaforăúi cataforă, temăúi remă, textualitate, conector, enunĠare úi a., toĠi aceúti termeni, ca úi mulĠi alĠii, reprezintă anumite jaloane lăsate de promotorii lor pe parcursul trecerii în timp a gândirii útiinĠifice; ei reprezintă, de asemenea, clare perspective de gândire úi interpretare teoretică a realităĠii lingvistice. Urmărind specificul de funcĠionare a lexicului terminologic, se creează uúor impresia că uneori nu atât specialistul lingvist propune termenii, ci însăúi concepĠia lui cere termenul sau termenii respectivi. Termenii subducĠie, incidenĠă, cronogeneză ú. a. sunt intim legaĠi de concepĠia psiho-sistematică a lui G. Guillaume, ei arată limitele úi posibilităĠile explicative ale întregii teorii guillaumiene. O bună parte din termenii care la început erau “cantonaĠi” într-un domeniu conceptual concret úi erau “comoara” unei singure úcoli lingvistice, deseori îúi lărgesc considerabil sferele de funcĠionare úi pot funcĠiona în diferite tipuri de context lingvistic. Este vorba în cazul dat de aúa termeni lingvistici ca trop, compunere, corelaĠieú. a. care sunt la îndemâna celui mai larg cerc de specialiúti úi vorbitori. Un dicĠionar de termeni lingvistici este opera unor specialiúti temerari. Mai întâi, el este orientat spre un cercetător mai mult sau mai puĠin specializat úi pune la îndemâna persoanelor care fac deja studii lingvistice sau literare úi au un anumit nivel de cultură lingvistică. Alcătuitorii acestui tip de dicĠionare vor contura úi vor alege cât mai exact úi mai deplin fenomenul sau realitatea lingvistică tratată. Mai apoi specialiútii lexicografi de dicĠionare bilingve pun “faĠă în faĠă” unităĠi terminologice din limbi diferite, fie chiar úi din limbi înrudite úi astfel ei bravează multe pericole de ordin conceptual, tradiĠional úi metodologic. Termenii fixaĠi într-un dicĠionar bilingv lingvistic cer nu numai să contureze cât mai exact, mai deplin un anumit fenomen sau o anumită realitate lingvistică din cele două limbi, dar úi săĠină cont de gradul de coincidenĠă al acestora, să respecte gradul de coincidenĠă al 5 celor două tradiĠii lingvistice, al modalităĠilor de abordare conceptuală din ambele universuri de activitate cognitivă. Drept exemplu în această privinĠă poate fi citat termenul atribut din gramatica limbii române úi echivalentele lui din gramatica limbii franceze. Nu vom scăpa din vedere nici aspectul didactic al lexicului terminologic. Lexicul terminologic leagă două tipuri de activităĠi distincte, úi anume lingvistica (útiinĠa despre limbă) úi didactica (útiinĠa despre metodele de predare). ùi aceasta în Păsura în care termenii contribuie concomitent atât la o înĠelegere úi tratare maximal adecvată a realităĠii examinate, cât úi la o expunere nonechivocăúi exhaustivă a acestei realităĠi la orele de curs. Anume în acest ultim aspect a úi fost concepută, bineînĠeles, lucrarea de faĠă, anume din acest ultim aspect úi vedem importanĠa úi perspectivele deschise de DicĠionarul de termeni lingvistici român-francez al doctorilor în filologie Z. Radu úi A. Vulpe, autoare a mai multor lucrări lexicografice de valoare. La capătul acestor câteva rânduri vom exprima sincera speranĠă că DicĠionarul de termeni lingvistici român-francez va permite utilizatorilor să trateze cu succes realitatea lingvisticăúi Vă devină cartea necesarăúi dorită a tuturor celor care merg deja sau se află la începutul drumului lung úi plin de dulci surprize, de împliniri plenare pe care le poate da o adevărată cercetare lingvistică. Anatol LenĠa, doctor în filologie, USM 6 PrefaĠă Fiecare útiinĠă în parte dispune de un aparat terminologic specific, care nu este úi nici nu poate fi inclus în totalitate în dicĠionarele obiúnuite generale. Or, terminologiile pe domenii constituie obiectul dicĠionarelor speciale. În ultimii ani s-a înregistrat o creútere sporită a acestui gen de dicĠionare úi în special de tip bilingv, situaĠie explicată úi prin faptul că la etapa actuală útiinĠele, inclusiv cele umaniste, se dezvoltă vertiginos, achiziĠionând noĠiuni útiinĠifice noi. DicĠionarul de faĠă vine să completeze, prin orientarea sa, úirul dicĠionarelor domeniale bilingve. El îúi propune drept scop esenĠial să satisfacă necesităĠile, în primul rând, ale celor legaĠi nemijlocit de sfera lingvisticii române úi franceze, specialiútilor în materie, dar úi traducătorilor, profesorilor, studenĠilor, elevilor etc. Fiind elaborată pe baza unor dicĠionare de terminologie lingvistică, explicative, a literaturii de specialitate, dicĠionarul este unul de proporĠii relativ mici, înglobând circa 4000 de termeni úi îmbinări terminologice din domeniile lingvisticii generale, fonetică, lexicologie, stilistică, semantică, traductologie, morfologie, sintaxă, ortografie, punctuaĠie. Numărul de sintagme, menit să ilustreze folosirea unui sau altui termen, diferă de la caz la caz, în funcĠie de capacitatea lor combinatorie. Fiecare termen, atât din limba-sursă, cât úi din limba de intrare, are indicată clasa lexico-gramaticală Făreia îi aparĠine. Lucrarea are un caracter pragmatic, fiind un instrument de lucru util pentru cei interesaĠi, întrucât constituie un sprijin important în efectuarea diverselor activităĠi didactice, de analiză contrastivă, de traducere, de scriere corectă etc. Ea contribuie, într-o anumită măsură, úi la asimilarea, reglementarea úi propagarea inventarului terminologic ce Ġine de sfera lingvisticii române úi franceze. 7 Autoarele LISTA ABREVIERILOR adj. adjectiv adv. adverb col. colectiv conj. conjuncĠie dim. diminutiv etc. etcetera f. (substantiv) feminin fig. figurat fon. fonetică gram. gramatică imp. imperfect impers. impersonal ind. indicativ interj. interjecĠie interog. interogativ invar. invariabil itr. intranzitiv înv. învechit lingv. lingvistică livr. livresc loc. locuĠiune m. (substantiv) masculin n. (substantiv) neutru neg. negativ nehot. nehotărât num. numeral ord. ordinal peior. peiorativ 8 pers. personal, persoană pf. perfectiv pl. plural poet. poetic pop. popular pos. posesiv pref. prefix prep. prepoziĠie pron. pronume, pronominal rf. reflexiv sg. singular sup. superlativ tr. tranzitiv v. vezi SEMNE CONVENğIONALE În dicĠionar sunt utilizate următoarele semne convenĠionale: Tilda (~) înlocuieúte cuvântul-titlu în întregime sau numai partea cuvântului ce se află înaintea barei. Bara (/) separă partea invariabilă a cuvântului de cea care se modifică. Două puncte (:) semnalează că titlul articolului (adică cuvântul-titlu) se utilizează doar într-o anumită îmbinare. 9 ALFABETUL ROMÂNESC Aa Ăă Ââ Bb Cc Dd Ee Ff Gg Hh Ii Îî Jj Kk Ll Mm Nn Oo Pp Qq Rr Ss ùú Tt ğĠ Uu Vv Ww Xx Yy Zz ALFABETUL FRANCEZ Aa Bb Cc Dd Ee Ff Gg Hh Ii Jj Kk Ll Mm Nn Oo Pp Qq Rr Ss Tt Uu Vv Ww Xx Yy Zz 10 11 A abátere f. ~ de la regulă aberánt adj. ablatív n. ~ absolut abreviatív adj. abreviére f. absolút uploads/Geographie/ dict-term-lingv-raduvulpe.pdf