Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

B. PETRICEICU-HASDEU. ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI.A_,. ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMAN

B. PETRICEICU-HASDEU. ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI.A_,. ETYMOLOGICUM MAGNUM ROMANI1E DICTIONARUL LIMBEI ISTORICE SI POPORANE A ROMANILOR LUCRAT DUPA DORINTA SI CU CHELTUIELA M. S. REGELUI CAROL I SUB AIISPICIELE 1R,0 L/I.A.1TM DE B. PET RICEIOU-HASDEU Ilfembru al Academia Rorniine, al Academia Imperiale de Scilly? dela St. Petersburg, al Sociegfir de Linguisticd din Paris, al Societd/ilor Academice din .Belgrad Fi Sofia, al Sylloguha filologic ellenic din Constantinople etc.; Director general al Archive lor StatuluY; profesor de Filologia comparativd la Universitatea din Bucuresd. Mäntinem dar aceste frumOse expresiuni intrebuintate de strabum, i nu ne temem de cuvinte carl aü capötat de vecuri inpamin- tenirea CAROL I. ... marl si ndtede socotele etimologhicelti, adecl, talcuitke de cuvinte. Cantemir-voda (Ohron. I, 84). TOMUL I. BUCURESCI STABILIMENTUL GRAFIC SOCEC & TECLU 96. Strada Berzei. 96. 1887. .A.C.A.DOMMI= PR EFATA Deschiclend sesiunea generald a Academiei Romane din 1884, M. S. Regele a rostit urmdtOrele ouvinte : AvOnd onorul de a fi membri al acestel adunari, Regina §i DA venim tot-d'a-una cu bucuria in mijlocul D-vOstre, spre a as- culta discutiunile sciintifice, pe carl le urrnarim cu un interes nein- cetat. i cum pOte sa, fie alt-fel, cand lucrarile de capetenia ale Academiei sint istoria §i limba, temeliele existentel nOstre natio- nale? Tra datoresce asth4i Academiel un §ir de documente istorice, nascunse pinä acum, i call ati fost scöse din intuneric prin oste- nelele neobosite ale membrilor el, respandind ast-fel o noua lumina asupra trecutului nérnului romanesc. Nu mai putin insa trebue sa ne ocupam §i de viitor.... de limba nOstra, care s'a pastrat ne- atinsa in campiele roditOre ale Dunarel, in plalurile mar* ale Carpatilor, aceste tinute incantat6re, descrise cu maestria §i in o limba a§a de curata de poetul nostru popular V. Alexandri. Ce sarcina mal dulce pOte aye Academia decat a lua sub paza sa acesta limba veche, pe care poporul o intelege §i lubesce? Man- tinem dar aceste frumOse expresiuni intrebuintate de strabuni, 21nu ne temem de cuvinte cari ail capetat de vécuri inpamintenirea. Superfiva non nocent. Ce limba are norocul de a dispune de patru cuvinte pentru o insu§ire care trebue sa fie mandria fie-carul popor, care trebue sa, fie scrisa pe stegul fie-caril armate : voiniciä, vitejia, bravura, 17 §i VI eroism? SA ne ferim insA de o inbel§ugare de expresiuni mo- derne, care, ne pun6nd o stavilA la timp, va instrAina poporului limba sa. Am fost indemnat a rosti aceste cate-va cuvinte prin dra- gostea care am pentru frumOsa i bogata limbA romana i fiind /7 Mcredintat CA dorinta meaindrasnesc a clice §i a Academiei- 1/nu rOmane un plum desiderium. Supun dar la chibzuiala D-vOstre, dacA nu ar fi folositor de a nface un fel de Etymologicum magnum Romaniae, contin6nd tOte cuvintele vechl, cari altmintrelea vor fi perdute pentru generatiu- nile viitOre. ))Verba volant, scripta manent. Spre a sprijini acesta intreprindere, pentru care patru, §Ose ani vor fi trebuincio§1, pun in fie-care an modesta suma de §Ose mil' lei la dispositia Academiel. Inteadev6r, lucrarea acOsta este forte intinsa, pOte chiar ne- marginitA, sa ne amintim insa cuvintele lul Horatit : Est modus 17in rebus sunt certi denique fines, i sint convins ca, opera Acade- miei, care i§1 va ridica §ie-§1 un monument neperitor, va fi inco- I?ronata de o isbandA fericite. Chibsuind asupra dotatiunii Maiestdtii Sale, Academia Romand a bine-voit a'mi incredinta mie indeplinirea Augustei dorinte, primind tot-o-datd urnatorul prospect, pe care me credusem dator a i'l su- pune spre aprobare : Lucrarea care se va executa din dotatiunea M. S. Regelui nu va av6 in vedere anurne limba romana literara, de astA41, ci mai ales limba cea veche §i gralul actual al poporului cu divergintele sale dialectale. Pentru limba cea veche vor servi ca fantane : I. Texturile vechi romane tipArite §i manuscripte; 2. Cuvinte saü locutiuni romane de prin vechile documente scrise slavonesce sati in al-0, limbA strainA; 3. Actele vechl, publicate sat inedite, scrise romanesce; 4. Vechile dictionare §i glosare romane manuscripte. Pentru gralul actual al poporului cu divergintele sale dialec- tale vor servi ca fAntane : 77 cinci, VII 1. Scriitoril moderni fOrte populari, precum Alexanciri, Costa- chi Negruzzi, Anton Pann etc., §i unil scriitori de pe la inceputul secolului; 2. Dictionarele §i vocabularele romane, mai ales acelea din prima jumatate a secolului, dar tOte cernute prin excluderea neolo- gismilor ; 3. Poesiele poporane, basme, ictori, locutiuni proverbiale etc. publicate sat inedite; 4. Arehaismi §i provincialismi adunati' de-a dreptul din gura poporului, intru cat graiul \Tit conservd pind astdgi elemente dispd- ruth din limba literard; 5. Terminologia tecnicd vulgard din istoria naturald §i din viata industriald. Pentru inavutirea ultimelor doö rubrice, a patra §i a cincea, se vor consulta invëVtorii sdtesci, preoti §i alte persOne de prin sate din tOte provinciile locuite de Romani, cdrora li se va adresa un cestionar ad-hoc, tipdrit intr'un mare numër de exemplare sub titlul de : Dotakiunea Carol I. Programa pentru aelunarea datelor pri- vitOre la limbct romdnd. Rëspunsurile la acest cestionar, dupd, ce vor fi utilisate, se vor depune in original in archivul Academiei. Stabilitd pe aceste base, lucrarea va da, dupd putintá pentru fie-care cuvint, pe lingd traducerea sensului general in limba latina sail in cea francesd, urnidtOrele rubrice: a) Forma cea mai respanditd §i formele dialectale vechi noue ; b) Diferitele acceptiuni cu citarea exemplelor din fäntanele indicate mai sus; c) Filiaiunile istorico-etimologice. Spre a fi inlesnit in sarcina curat materiald, autorul avOnd o neaperata trebuiqd de cel putin trei tinerl cari sd lucreze sub di- rectiunea sa, primind o modestä retributiune, guvernul va fi rugat din partea Academiel Romane sd iea cu acest scop o mësurd ce va crede de cuviintd. Opera intrOgd urmand a fi terminata in interval de 6 ani, in fie-care an autorul va presinta Academiel o parte din lucrare, in- sotita de un raport despre mersul el ulterior. Tipdrirea definitivd se va pute incepe in sesiunea generald din anul 1885, dupd ce Academia va fi luat cunoscintd de un specimen al operel." gi VIII Indata dupa acésta, prin intermediul mai ales al revisorilor scolari §i al protopopilor, am respandit in éra, urmatorul Cestionar: 1. In ce cuvinte anume poporul de acolo rostesce curat pe a cel neaccentat, frä a'l trece in ei, bunä. Ora maleu, iar nu mollaix §i altele ? 2. In ce se cuprinde pe acolo, in chipul de a rosti al poporu- lui, deosebirea intre sonurile (%) §i I sail d (A)? 3. Cari sint cuvintele unde se aude mai bine sonul ? 4. Se clice ore : sard, fatel, masa etc., oil sera', feta*, me'sel §i altele? 5. Sint öre cuvinte, in earl poporul rostesce curat pe o cel neaccentat, fara a'l trece in u, buna Ora, dormim pentru durmim, Roman pentru Rumdn etc.? 6. Se qice ore umblu ori inblu? ungldu ori inghiu? sail cum alt-fel se qice ? 7. Sint ore cuvinte, in cari ni nu s'a muiat in i, precum in- tdniu pentru intdiu, cuniu pentru cufu, straniu pentru stralu, cell- cdniu pentru ceilcdiu etc. ? 8. Sint öre cuvinte, in cari li nu s'a muiat in I, precum talfu pentru taiu, puliu pentru puiu, liepure pentru iepure, ureclie pentru urechie §i altele? 9. Se aud ore pe acolo in chipul de a rosti al poporului vo- cale lungi, adeca a lungit ca aa, o ca oo etc.? 10. Se intimpla Ore, ca poporul sa rostésca intreg pe u dela sfir§itul unui cuvint fara, articlu, precum omu in loc de om, sail la verburi cu fcwu in loc de fac etc. ? 11. Nu cum-va se rostesce cate o data intreg i dela sfir§itul cuvintului, buna-öra Omeni pentru Omeni, faci pentru faci etc.? 12. Se clice öre cuvente, mente, mormente, vene, mene etc. in loc de cuvinte, minte, morminte, vine, mine? 13. Diftongul oa se rostesce el curat, adeca a§a ca sä se aucla de o potriva o §i a, ori se aude mai mult numai una din ele, §i care anume? 14. Diftongul ea se rostesce el a§a ca sa se aucla bine e i a, oil se aude mai mult ca la ? 15. Sint 6re cuvinte, in cari poporul rostesce é sail ea acolo unde limba nöstra literara de as-tap pune pe simplul e, de ex. pleice're pentru pleicere, le'ge pentru lege, merge pentru merge etc. ? a Ix 16. Sint ore cuvinte, in cari se rostesce simplul e acolo unde limba nOstra literara de astäqi pune pe d, de ex. pse pentru ese, vre (voesce) pentru vrea, i altele ? 17. Ce alto particularitali straine limbei nOstre literare de astacli, se observa in privinta vocalelor in graiul poporului de acolo? 18. Poporul de acolo cuncisce el nurnal sonul z? orI ca. deo- sebesce pe z de dz? 19. Z in Dumnezeii se rostesce el tot ap ca z in praznic, ori alt-fel cum-va ? 20. Carl sint anurne cuvintele, unde se aude dz in loc de z ? 21. Poporul de acolo rostesce el öre pe r in doö feluri, deo- sebind adeca, pe un r virtos, ce-va ca rr, de un uploads/Litterature/ bogdan-petriceicu-hasdeu-etymologicum-magnum-romaniae-dictionarul-limbei-istorice-si-poporane-a-romanilor-volumul-1-a-azuga-pdf.pdf