Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

ACADEMIA ROMANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL I MEM. I CONSIADPE

ACADEMIA ROMANA MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE SERIA III TOMUL I MEM. I CONSIADPERATIUNI DF, RAURI DACO-SCITIC DE VASILE PARVAN MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE CVLTVRA.NATIONALA BUCURESTI 1923 www.digibuc.ro CONSIDERATII ASUPRA UNOR NUME DE RAURI DACO-SCITICE D E VASILE PARVAN MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE ,F edit:pa dela 28 Aprilie 1922 Originile poporului i culturii noastre nu se vor puteh mai clar lämuri, pänä ce arheologia de säpAturi nu va luà in deaproape cercetare i resturile ash numitului Ev Mediu, in strânsä legälturà cu cele preistorice, iar filologia nu va cercetà istoric i geografic-comparativ pe baza nu numai romanicA slavicd, ci si general indogermanicä diferitele nume de persoane si de elemente i accidente geografice 1). In prezent cercetät.orii nostri, neocupându-se indestalAtor cu antichitätile i filologia indoeuropeanä, atacä zadarnic di- feritele probleme thraco-scythe, care stau la baza istoriei noastre. A aplich cunostinte si regule de filologie romanicA unor elemente toponomastice, care au o origine si o evolutie scytho-turanianä ori thraco-slavä, e, de sigur, nestiintific. Ocupandu-ml de mai multi ani cu antichitätile thrace, am crezut cA-mi pot un moment luà libertatea de a intre- rupe obisnuitele mele comunicári arheologice si de a pre- zenth azi, sprijinite pe literatura necesarà, chteva simple consideratii färä nici o iluzie de definitivat asupra ono- masticei fluviale din Dacia Scythica. 1) Un Inceput foarte interesant face d. N. Draganu, tn Dacoromania, I, 1921, p. 109 i urm., examinand cinci strfivechi elemente toponiniice, neexplicabile prin originile traditionale, slava ori latini. s A R. Memoriile Istorice. Seria 111, Tom. I. Mem I. www.digibuc.ro 2 VASILE PARVAN 2 In tinutul getic dintre Nistru, Carpati si Balcani, adicA in Basarabia, Moldova, Muntenia, Dobrogea i o mare parte a Bulgariei nordice, au avut loc continuu, din timpuri an- terioare cunostintelor noastre literar-istorice (care incep abià in sec. VII a. Chr.) i pânä in timpul imperiului roman târziu (la sfârsitul sec. IV d. Chr.) 1) infiltratii persistente de elemente iraniene: scythice i apoi sarmatice. Totus Getii, adicl Dacii, s'au mentinut, ba chiar s'au revärsat i dincolo de Tyras, in tinutul scit dela Nordul MäriiNegre, dupä cum se vede, intre altele, si din numärul insemnat de nume thrace, care se intâmpinä in inscriptiile grecesti din Sudul Rusiei, si in special din pärtile sudvestice, care Olbia. (V. tot materialul la Minns, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, p. 122 sq., 38, 41, 86, etc.). Invers, inscriptiile si monetele ne aratà mici regate scythe in tinutul dintre Callatis si Odessus 2). Aceastä reciprocä parundere a dus la un schimb si un amestec de forme culturale, care ne fac azi destul de grea separarea elementelor getice de cele scythice si sarmatice. (Cf. Kretschmer, Einleitung in die Geschichte der griech. Sprache, p. 179 sq. si 214-16). Vom urmärl in comunicarea de azi câteva nume de râuri, pe cari le intâlnim in tinutul daco-scythic, mai sus deter- minat, indestulkor documentate de izvoare, spre a incerch mAcar aproximativ o explicare a formei ci originei lor. I. In cartea de privilegii datä Histrianilor de impAratul Traian la 25 Octomvrie, anul Ioo, se intâlnesc, cu ocazia gräni- tuirii teritoriului rural al cetAtii lor, cinci nume de râulete: [.]sampaeus, Calabaeus, Gabranus, Picusculus si Turgiculus. Ultimele douà sunt romane. Celelalte, potrivit cu situatia etno- grafica localäavem in afarà de Greci numai Daci si Bessi ar trebul sä fie thrace. Si totus cercetându-le mai de aproape, in special pe cele doug dintâi, pentru care avem oarecare 1) Vezi articolul Sarmaticus, de Stein, la Pauly-Kroll-Witte II A, p. 15 si urm. 2) Cf. d. p. i comunicarea colegului nostru d. Sutzu, Contributia numismaticei la istoria anticd a Romdniei transdundrene, An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist. XXXVIII 1916, p. 523 i urm. www.digibuc.ro 3 CONSIDERATII ASUPRA UNOR NUME DE ',LAURI DACO-SCITICE 3 material comparativ, nu pare a fi de loc cazul sl le socotim ca thrace. Printre afluentii Bugului (Hypanis) , Herodot citeazA la descrierea Scythiei raul 'Eccturatog din tinutul cu acelas nume (IV 52 si 81; cf. Minns, o. c., p. 28, 31 n. 2, 8o, 39 si ioo). Este clar cA rauletul de lângA Histria, al cArui nume, pAstrat la inceputul rândului 7 din inscriptia 16 (Histria IV, p. 560), poate sa fi avut la capAtul rândului precedent si litera care-i lipseste fatA de numele de râu din Scythia, in transcriere greceascA Hactitaratog, e rudA bunA cu cel dela Herodot. Nimic nu impiedecA de a admite ca formA originalA a lui, forma Asampaios, din care se poate cu vremea fie la Scythi, fie prin Thracii de aici sA se fi obtinut, eventual, si simplu Sampaios, ca Samus fatA de Asamus, in tinutul vestthracic, resp. dacic. Fapt e, cA numele acesta, fie complet, fie pre- scurtat, fie ca simplA rAdAcinA, nu se intAlneste pânä acum intre numele de râuri thrace. Terminatia -cabg, wog, cog, pentru care mai avem imediat si celalt rAu Calabaeus, dela Histria, ne este si ea quasi-necunoscutA in numirile thrace de râuri: doar douA-trei exemple la Tomaschek (Die alten Thraker II 2, p. 94 sq. [gog]). Ea este greceascA. Si Thracii isi pAstreazA sufixele proprii. Dar etimologia lui 'EccItaai-og [ AJsampaeus, ne este cunoscutA : ea e iranianA (adicA scy- thicA), gAsindu-si explicarea in rAdAcinele zendice, asha, as- havan, «curat», si pathi, «cgrare» (cf. Minns, o. c., p. 39): astfel forma dela Histría e chiar mai credincioasA origina- lului deck cea din Scythia 1). SA cercetAm acum si pe celalt tovarAs: KaAccßaEog, si pe urmA sA incercAm a ne pronuntà in privino rostului amândurora la Histria. LAsAnd la o parte terminatia alog, credem CA in restul Kaylceß- avem douA rAdAcini: za2(a)- si -0- (resp.-az-). In adevAr, ambele rAdAcini ne sunt cunoscute din alte numiri geografice din pArtile noastre. In Bisaltia, lângA Chalcidice, gAsim, rni departe de Argilon, localitatea KaaQvog (Procopius) sau Kcilaova (tefan Byzantinul), iar pe coasta bithynicA 1) Traducerea numelui acestui rau, f drum curate, amintqte vorba poeziei popu- lare: eDunäre, Dunäre, drum färit pulberee. www.digibuc.ro 4 VASILE PARVAN 4 avem râul Kciang, -nvog, sau Ket2TI, -Tixog. Tomaschek (o. c., II 2, 84 §i ioo) observä cA, in xcaa-, avem rädäcina qal, #a fi negru», Mkt-, care in sanscrit inseamnä «negru». De altà parte avem in Scythia Minor localitatea ZáMaza, ortogra- fiatä si &Walk, a cärei primä parte, ce,/16-, inseamnä, ca in neopersanä, zendia si sanscritä, <galben» (a doua explicare a lui Tomaschek pentru aceastä fädäcinä, cu ajutorul lituanei, ossetei si zendei, ca (crece», nu e nici ea imposibilä si duce de altfel la aceleasi concluzii), iar rädäcina din urmä, -ayr-, -0-, nu are cleat o singurà explicare, si anume, tot iranianá, ca in neopersan zard-iib, «apä galben4 (v. toate citatele la Tomaschek II 2, 77). Deci kal-ab-, apä neagrä» 1). E drept cl rädäcina ap- se intâmpina si in Boeotia, in Meacámov öeog (adicä ,u,e6o-zorci4utov), unde insä avem ap- pentru vedu (Wu) phryg. ((apsd» (cf. si Kretschmer, p. 225), si in Banat la raul 'Agog, Apo, Carasul de azi (de sigur nù si in numele de localitate Apulum, cum crede Tomaschek, aci acest nume e propriu zis Appulum §i stä* in leggturl cu numele de popor Appuli: conf. Consolatio ad Liviam, Bährens, P. L. M. I p. 97 sq., v. 387 sqq., având probabil un alt radical): Tomaschek Il 2, 91 sq. Dar cum cuvântul clasic thracic pentru apä e zura (zora) (Tomaschek II 2, 98, 78, 76), iar dacic zara, zera, sara (ibid, 77, 79), sunt inclinat a crede a.' rädäcina ap-, resp. ab- (ca in neopersan) e iranianä, iar nu thracä. Cum si rädkina kala- isi gäseste lämurirenùinteo rädgcinä phrygo- armeanä (thracic), ci inteuna sanscrità (aric), imi pare firesc a socotl atât numele Zaldapa, Zaldaba, cât si rädäcinile unite Cal-ab-aeus, drept iraniene, adicä scythe. Cu atât mai mult, cu cât, chiar ca asezare a lor in Scythia Minor, ele invità la o atare interpretare. (Vezi de altfel asupra relatiilor thrako- iraniene si asupra numelor iraniene la Thraci, si Kretschmer, o. C., p. 214-16). La data insä, când apar in documente [A ]sampaios, Ca- labaios i Zaldapa, in pärtile acelea nu e nici un Scit. Si, din timpuri stedvechi, ni se vorbeste aici de Geti si de alti Thraci. Enclave scytho-sarmate (ambele iraniene) au fost insä. destule 1) Deci o tCerna-Vodo scythici, in tinut histrian. www.digibuc.ro 5 CONSIDERATII ASUPRA UNOR NUME DE RAURI DACO-SCITICE 5 in Scythia Minor. Cu cele trei nume putem localiza cloud vechi insule iraniene, una laAngö Histria, alta la Sudest de Durostorum. Topirea Scitilor intre Thraci nu a desfiintat nu- mele date locurilor de cei dintâiu, ci Thracii le-au adoptat si le-au pAstrat pAnA thrziu, pentru a le trece apoi intocmai Romanilor lui Traian. Am avea astfel câstigate pentru onomastica fluvialä a Scythiei Mici inch douA nume scite, [A] sampaios si Ka la- baios, care sA ne atragh continuu lu area aminte asupra corn- plicatiei problemelor de acest fel la Dundrea de jos, in re- giunile thrace, si apoi thraco-romane. Când au venit Grecii in Vestul si Nordul MArii Negre, prin secolul VII a. Chr., ei au numit coloniile lor, in ge- neral dupA numele indigene ale marilor rhuri, la gura cArora le asezau, Tyras, dupA Tyras, Istria, dupA Istros. Dar uploads/Litterature/ consideratiuni-asupra-unor-nume-de-rauri-daco-scitice-sedinta-de-la-28-aprilie-1922 1 .pdf