EXERCICES DE GRAMMAIRE ET LEXIQUE POUR LES COURS SUPÉRIEURS LE NOM 1. Traduisez
EXERCICES DE GRAMMAIRE ET LEXIQUE POUR LES COURS SUPÉRIEURS LE NOM 1. Traduisez en roumain les phrases suivantes et mettez au féminin les noms qui se trouvent au masculin : Il avait acheté une ferme et toute la journée il courait à perdre haleine. Il avait du mal à soigner toutes ses betes et ses volailles : des bœufs, des veaux, des cochons des dindons, des coqs, des canards, des jars. Il n`était pas parvenu à couvrir ses frais parce qu`à la noce de son fils aine les invités ont été beaucoup plus nombreux que prévu. Tous s`étaient réunis dans la grande salle à manger des hotes, qui était comble : le jeune marié, ses frères et ses oncles, les beaux-pères, les parrains, le chef du futur gendre, des voisins. Les cousins de Bucarest n`y étaient pas encore arrivés parce qu`ils étaient restés en panne sèche à quelque 20 kilometres. Après avoir frappé à toutes les portes, elle se décida à eplucher les petites annonces ; il y avait toutes sortes d`offres pour des métiers qui ne l`intéressaient pas : aviateur, graveur, professeur, médecin, pharmacien, laborantin, depanateur tv, concierge, caissier, danseur. 2. Mettez en français les textes suivants : a) Birjarul apuca pe Calea Grivitei : lata, murdara si galagioasa, cu fel de fel de magazine, in fata carora vanzatorii se razboiau cu trecatorii sovaitori sa-i faca negresit clienti, cu zeci de hoteluri, hanuri si ospatarii, menite sa adaposteasca scump si prost pe calatorii pe care Gara de Nord ii varsa Capitalei, mereu altii si mereu mai multi. Pe trotuarele largi se vanzolea o lume pestrita intr-un amestec oriental : muncitori si functionari, apoi tarani umbland in grupuri ca niste oi speriate, servitoare in costume taranesti unguresti, soldati pirpirii, vagi domnisoare foarte fardate, tragand cu ochiul la toti barbatii, ucenici si elevi de liceu harjonindu-se si izbindu-se de oameni si de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopotei de alama, turci cu acadele. (Liviu Rebreanu- Rascoala) b) Nu ne facem decat o umila datorie asa cum si-o faceau mosii nostri si de la implinirea ei nu trebuie sa se abata nici un gand rau, chiar constiinta ca suntem o jertfa inutila. Peste o personalitate crivatul nu trece. Oricate vom fi osanditi sa induram, vom ramane tot atat de oteliti daca purtam cu noi o constiinta inchegata, o personalitate. c) Capodoperele spiritualitatii romanesti apartin folclorului si desi Romania moderna a avut norocul sa aiba un poet de geniu in Mihai Eminescu,totusi capodoperele liricii si baladei romanesti raman poeziile populare « Miorita » si legenda Mesterului Manole. Ceva mai mult : o buna parte din literatura moderna s-a dezvoltat in prelungirea creatiei folclorice. Unul din rarii autori romani care pot fi numiti cu adevarat « clasici », Ion Creanga, se situeaza direct in universul folcloric. Aceasta face ca literatura romana sa prezinte, poate, singura exceptie pe care o numara literatura europeana : 1 aceea ca opera integrala a unuia dintre clasicii sai este accesibila si prin limba si prin orientare estetica oricarui taran roman ; si cand spunem « accesibila » nu ne gandim la « lectura », pentru ca taranul chiar atunci cand stie scrie si citi, ramane totusi solidar cu literatura orala, ori, opera lui I. Creanga poate fi ascultata si gustata de tarani cu aceeasi bucurie cu care ei asculta creatiile literaturii populare. E destul sa ne amintim prapastia care exista intre Racine, Montaigne sau Pascal si universul spiritual al taranului francez, sau intre opera lui Goethe si cea a lui Dante si universurile taranilor germani si italieni, pentru a ne da seama de semnificatia pe care o are cazul lui Ion Creanga pentru cultura romaneasca. d) Daca ar fi avut inca 20-30 de ani de relativa liniste, este probabil ca Romania s-ar fi remarcat printr-un aport important in feluritele domenii ale culturii europene. Dar istoria romanilor nu cunoaste perioade lungi de liniste- de aceea spiritul creator nu se poate manifesta decat in intermitente pe planul culturii scrise, savante. Incontinuu si inepuizabila se manifesta doar creatia spiritualitatii populare si de aceea am staruit atata asupra ei ; ea singura nu releveaza constantele geniului romanesc. Asta nu inseamna insa, ca, in rarele si scurtele perioade de liniste geniul romanesc n-a creat si pe nivelui culturii savante. Ceva mai mult : de la inceput aceste creatii au avut un caracter specific si o structura majora. Ele nu imitau valori straine, ci relevau un univers spiritual necunoscut sau imperfect cunoscut occidentului. (Mircea Eliade) 2 L`ADJECTIF QUALIFICATIF 1. Mettez en francais : a) Nu e deloc de mirare ca parintii ei au vrut sa cunoasca intentiile acestui tanar, care trecea drept un vanator de zestre. Aveau indoieli in privinta caracterului sau : flecar, indiscret, arogant si rautacios, el nu se bucura de o buna reputatie in oras. Dandu-si seama ca nu putea sa-si rezolve problema prin mijloace legale, el s-a hotarat sa-i dea mana libera fratelui sau. Erau amandoi intr-o mare incurcatura. Natura avea ceva atat de lugubru, atat de ostil, incat calatorul se intoarse brusc din drum. Capricioasa, plangareata, lenesa si dezordonata, Diana era o fetite rasfatata care le dadea multa bataie de cap parintilor ei. b) Din cauza conditiilor economice defavorabile, a razboaielor, a culturilor diferite, multe tari din lumea a treia raman intr-o situatie cu adevarat critica. Dupa moartea sotului ei, ea a trecut prin grele incercari. Cine ar fi crezut ca va putea sa se schimbe complet ? Ea, atat de vesela, de amabila, de primitoare, a devenit nemultumita, banuitoare, morocanoasa si inchisa in sine. Cand i se reprosa acest lucru, dadea vina pe soarta. Isi continuase demersurile oficiale, completase mai multe formulare, dar raspunsurile inaltilor functionari erau scurte si precise : nu mai trebuia sa insiste, pentru ca nu cumva cazul lui sa creeze un precedent. Ea nutrea o speranta nebuna ca il va revedea cu ocazia Anului Nou. Dupa ce a privit indelung vitrinele, si-a cumparat pantofi negri cu tocul inalt si o frumoasa rochie lunga, de catifea, a carei croiala este foarte moderna. Stia ca isi tradeaza varsta si voia sa se imbrace mai tinereste. A auzit vorbindu-se ca tatal sau vitreg a intrat intr-o afacere dubioasa. El a sesizat repede amploarea pericolului, ca un om care tocmai scapase ca prin urechile acului. c) Inteligenta, vesela, sociabila, cu simtul umorului, ea este nelipsita de la toate petrecerile. Acum douazeci de ani, fratele lui a fost deferit justitiei pentru ca a comis o crima pasionala. Cel mai bun prieten al sau a depus marturie. A fost condamnat la moarte, iar mai tarziu sentinta i-a fost schimbata in inchisoare pe viata. Singur in celula, el se lasa prada remuscarilor si nu mai avea nici cea mai mica dorinta de a supravietui. De cand face afaceri, vecinul meu s-a schimbat mult. Nu voi mai pune niciodata piciorul in casa lui : face pe grozavul si ma trateaza ca pe o ruda saraca. Vecina mea este la capatul rabdarii : fiul ei, in varsta de sase ani, este foarte incapatanat, face numai cum il taie capul, are mereu ceva de obiectat. Biata mama nu mai stie cum sa procedeze. Inalt de-o schioapa, grasut, cu obrajii rumeni, cu nasucul in vant si ochii vioi, el este favoritul bunicii care ii repeta mereu nurorii sale : « Ia-l cu binisorul, vei vedea ca va intelege de vorba buna ». 2. Mettez en francais : Era un barbat frumos, inalt, cu umerii largi, cu o mare barba roscata, care trecea drept un sot perfect si un tata afectuos. De statura potrivita, bunicul meu era indesat si viguros. Avea obrazul ridat ochii mici si sprancene stufoase. Vocea lui era puternica si autoritara. Ii placea sa vorbeasca in pilde si eu eram numai ochi si urechi. Era un tip slab, mic de statura. Bratele lungi si subtiri ii ieseau dintr-o camasa alba, cu manecile suflecate. Cand m-am prezentat, el dadu din cap si-mi intinse mana. 3 3) Mettez en roumain. a) « Si cette mere fut revenue a Montfermeil au bout de ces trois annees, elle n`eut point reconnu son enfant. Cosette, si jolie et si fraiche a son arrivee dans cette maison, elle etait maintenant maigre et bleme. Elle avait je ne sais quelle allure inquiete. Sournoise !. disaient les Thenardier. L`injustice l`avait faite hargneuse et la misere l`avait rendue laide. Il ne lui restait que ses beaux yeux qui faisaient peine, parce que, grands comme ils etaient, il semblait qu`on y vit une plus grande quantite de tristesse. C`etait une chose navrante a voir l`hiver, ce pauvre enfant, qui n`avait encore six ans, grelottant sous de vieilles loques de toile trouees, balayer la rue avant le jour avec un enorme balai dans ses petites mains rouges et une larme dans ses grands yeux. Dans le pays on l`appelait l`Alouette. Le peuple, qui aime les figures, s`etait plu a nommer de ce nom ce petit etre pas plus gros qu`un oiseau, tremblant, effarouche et frissonnant, eveille le premier chaque matin dans la maison et dans le village, toujours dans la rue ou dans les uploads/Litterature/ exercices-de-grammaire 2 .pdf
Documents similaires










-
36
-
0
-
0
Licence et utilisation
Gratuit pour un usage personnel Attribution requise- Détails
- Publié le Dec 27, 2021
- Catégorie Literature / Litté...
- Langue French
- Taille du fichier 0.2107MB