Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

Graur, Alexandru (1934) Les mots tsiganes en roumain. Bulletin Linguistique Rom

Graur, Alexandru (1934) Les mots tsiganes en roumain. Bulletin Linguistique Romane II, 108-200. Primul studiu – cuvinte semnalatae de Graur Lingvistul Alexandru Graur, autorul primului studiu asupra raporturile lingvistice dintre igani i români, a descoperit în studiul ț ș Les mots tsiganes en roumain, în volumul „Bulletin Linguistique Romane II”, sunt in limba romana, 346 de cuvinte de origine igănească, dintre care 51 intrate în argoul românesc i mai apoi în limba română famliară, ț ș ceea ce „demonstrează că a existat i încă mai există o veritabila coabitare între români i ș ș igani”. ț Cei 51 de termeni care au intrat in argoul românesc i apoi în limbajul familiar sunt: ș (h)acaná „acum, alaturi”, (h)aleală, bădăran, baftă, baroi, baros, barosan, bă călie, ș beng/benga, bi tari, bulan, buleandră, bunghi, călău, canci, candriu, ș a cardi, carici, (pi)chirandă, cioară/ cioroi, ciorici, ciuciu, a ciordi, ditai, a dili, gagiu, a gini, hacana, a hali, lovele, mandea, manghitor, mardi, a (se) matoli, a mierli, mi to, mucles, muie, nasol, ș a paradi, pirandă, a prădui, rom, soili/ soileală, ucar, ș a uti/ utitor, târ ală, ș ș ș a u chi, zbanghiu, ș zurliu. Unele dintre aceste cuvinte au o bogată familie: gagiu (gagică, gagic, gagel, gagioală, gagistru „amant”, gagicar, gagicăreală, a se gagicări), a hali (haleală, halap, hala, haleată, halime, halit, halos), a mangli (mangleală, manglitor, manga „mită, pagă”, ș manglai sau mango i ț „bani”). Printre ace ti termeni împrumutaţi avem cuvinte care desemnează ac iunea de ș ț a fura (a ciordi, a mangli, a şuti/ utitor ș „ho ”), ac iunea de a bate ( ț ț a cafti, a mardi), cuvinte pentru bani (lovele, biştari), calificative (nasol, mişto, ditai, şucar), cuvinte care sunt sinonime cu „nimic” sau „deloc” (ciuciu, canci), cuvinte care sunt sinonime cu „nebun” (diliu, zbanghiu, zurliu) şi termeni referitori la realită i sexuale. ț Cum sunt folosi i pe internet i în ce registre ț ș Familiar, ludic Cuvinte de argou LES MOTS TSIGANES EN ROUMAIN INTRODUCT ION 108 Les Tsiganes sont connus en Roumanie depuis plusieurs siècles. Les premières mentions les présentent comme des esclaves. Et, en effet, ils sont demeurés dans l'esclavage jusqu'au milieu du XIXe siècle. Il y a eu pourtant, de tout temps, des Tsiganes nomades. En ce moment encore, outre les Tsiganes sédentaires, qui vivent un peu partout en Roumanie, on rencontre souvent des hordes nomades qui placent leurs tentes au bout d'un village, y restent deux ou trois jours et, un beau matin, plient bagage pour aller s'établir ailleurs. Il y a des régions entières où chaque village a son quartier tsigane, situé toujours du côté sud (le nord étant plus exposé, en hiver, aux bourrasques de neige). iganii sunt cunoscu i în România de câteva secole. Primele men iuni îi prezintă ca Ț ț ț sclavi. i, într-adevăr, ei au rămas în sclavie, până la mijlocul secolului al XIX-lea. Au existat, Ș cu toate acestea, din toate timpurile, iganii nomazi. Pe lângă iganii sedentari, care trăiesc ț ț peste tot în România, există hoardele nomade care adesea î i pun corturile la marginea unui ș sat, unde rămân două sau trei zile, i într-o diminea ă, împachetează totul pentru a merge în ș ț altă parte. Există zone întregi în care fiecare sat are în vecinătatea sa un cartier de igani, ț mereu pe latura de sud ( latura denord fiind mai expuse în timpul iernii, furtunile de zăpadă). Généralement, les Tsiganes sont gênés par le sentiment de leur nationalité et le meilleur moyen de les mettre en colère, c'est de leur rappeler leur origine. În general, iganii sunt deranja i de sentimentul na ionalita ii lor i cel mai bun mod de ț ț ț ț ș a-i înfuria, este de a le reaminti originea lor. Les métiers exercés par les Tsiganes à la campagne sont des plus variés : commerçants ambulants (ils vendent des cuillers, des écuelles et autres objets semblables, fabriqués généralement par eux-mêmes), forgerons, maréchaux-ferrants, musiciens (il n'y a pour ainsi dire aucun musicien roumain à la campagne, dans une partie de l'ancien royaume), chiromantes, montreurs d'ours, diseurs de bonne aventure, en un mot, ils font tous les petits métiers qui ne demandent pas beaucoup de travail. Ocupa iile iganilor de la ară sunt mai variate: comercian i ambulan i (vând linguri, ț ț ț ț ț boluri i alte obiecte similare, de obicei, realizate de ei în i i), fierari, potcovari, muzicieni (nu ș ș ș există practic nici un muzician român în ară, într-o parte a regatului antic), ghicitori în palmă, ț dresori de ur i, într-un cuvânt, ele sunt toate întreprinderile mici, care nu necesită multă ș muncă. A la ville, les Tsiganes sont ramoneurs, colporteurs (ils vendent des journaux, des fleurs, du maïs frit, etc.), musiciens, forgerons, etc. Il y en a qui ont complètement perdu le sentiment de leur nationalité et qui sont devenus Roumains, en parvenant parfois à un degré social assez élevé: officiers dans l'armée, professeurs au conservatoire de musique, etc. On les reconnaît encore, parfois, à leur teint caractéristique. La ora , iganii sunt co ari, vânzători ambulan i (vând ziare, flori, porumb prăjit, etc.), ș ț ș ț muzicieni, fierari, etc. Ei i-au pierdut complet sentimentul na ionalita ii lor i au devenit ș ț ț ș români, uneori atingând un nivel social destul de ridicat: ofi eri în armată, profesori la ț conservatorul de muzică, etc. Putem recunoa te însă, uneori, culoarea lor caracteristică. ș On voit par conséquent qu'il y a eu (et il y a encore) une véritable cohabitation entre les Tsiganes et les Roumains. Les points de contact entre les deux peuples sont très nombreux. Prin urmare, observăm că a existat ( i există încă) o adevărată coexisten a între igani ș ț ț i români. Punctele de contact între cele două popoare sunt numeroase. ș On ne peut pas s'attendre toutefois à ce que le roumain ait emprunté beaucoup de mots tsiganes, car les Tsiganes ont de tout temps été méprisés et l'on sait que c'est généralement la population inférieure au point de vue de la civilisation qui emprunte des mots à la population supérieure. Cu toate acestea, nu ne putem a tepta ca românul să recunoască că a împrumutat multe ș cuvinte igăne ti, pentru că iganii au fost întotdeauna privi i de sus i noi tim că acesta este, ț ș ț ț ș ș în general, popula ia inferioară i din punctul de vedere al civilizatiei care împrumută cuvinte ț ș popula iei superioare. ț Il n'y a donc lieu à chercher des mots tsiganes en roumain que dans les langages spéciaux des métiers faits par les Tsiganes et dans l'argot vulgaire et familier. Prin urmare, este necesar să se caute cuvinte igăne ti în limba română în limbile ț ș speciale ale meseriilor practicate de igani i în argou vulgar i familiar. ț ș ș Il n'y a pas de mots tsiganes dans les formules magiques, dans les charmes, qui sont pourtant souvent pratiqués par les Tsiganes. J'ai parcouru un grand nombre de collections de vers magiques et je n'y ai presque rien trouvé qui puisse rappeler le tsigane. L'explication en est que ces formules ont une valeur sacrée dans l'esprit des gens qui les emploient, et les mots tsiganes ne pourraient que les dégrader. De même, dans les devinettes, où je m'attendais à trouver des matériaux importants, je n'ai rencontré que des mots qui rappelaient d'une certaine manière le tsigane, mais qui ne sont pas explicables, de façon sûre, par le tsigane. Nu există cuvinte în formulele magice igăne ti în farmece, care sunt totu i adesea ț ș ș practicate de igani. ț Am citit o mul ime de magie la colec ii i aproape am găsit nimic care ar ț ț ș putea aminti igani. ț Explica ia este că aceste formule au o valoare sacră în mintea oamenilor ț care le folosesc, i iganii cuvinte ar putea deteriora. În mod similar, în ghicitori, pe care mă ș ț a teptam să găsesc materiale importante, m-am întâlnit doar cuvinte care aminteau într-un fel ș de igani, dar nu explicabilă, în condi ii de siguran ă, de igani . ț ț ț ț Pour ce qui est du langage spécial des métiers, c'est à peine si trois ou quatre mots rappellent la musique (diblă) ou le travail de la forge (baros, vinci). C'est que les Tsiganes exercent ces métiers, mais ils n'y ont rien inventé: ils ont appris à travailler dans le pays même. În ceea ce prive te limba specială a meseriilor, numai trei sau patru cuvinte reamintesc de ș muzica lor(diblă) sau de meseria de fierar (Baros, vinci). iganii practica aceste meserii, dar Ț ei nu au introdus nimic nou: au învă at să ț Pour le langage des campagnes, il reste peu de chose: des injures, des mots tsigaes qui sont employés, par dérisionn, quand on s'adresse à un Tsigane (souvent sans en connaître le sens), des mots qu'on uploads/Litterature/ les-mots-tsiganes-en-roumain.pdf