Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

ALEXANDRU. PHILIPPI= NTRODUCERE in ROMtNE. IASI EJiLura Frat.ii. Saraga. s s S.

ALEXANDRU. PHILIPPI= NTRODUCERE in ROMtNE. IASI EJiLura Frat.ii. Saraga. s s S. P.) . ISTOiIa UND SI TERAT ,e , a 1:11.r,Striei I -61 INTRODUCE RE In Is loria 111111)6 tikiatuoi DE a&ancitu c9Z45/52:de. gmE T A'q I. Editura librariei Fra ii Saraga. 1 8 8 8. $i romillo INTRODUCERE. 1. Viata omului se manifesteaza fn patru feliuri: fn fapte pentru interesul public, in fapte pentru inte- resul privat, in productii artistice i in cunostinti asu- pra naturei. In viata publica antra toate acele fapte _pe care omul le face pentru a satisface dorintele provocate in el d e natura, clad faptele silt astfel incit aduc un fo- los imediat mai malt societatei, decit individului care lucreaza. In vi a t a privat a se cnprind toate faptele, pe care omul le face pentru a satisface dorintele provo- cate in el de natura, etha faptele acele aduc un fobs imediat mai malt individului decit societatei. La v ia t a artistica se numarA acele fapte o- menesti, prin care individul, tot sub impulsiunea unor dorinti, imiteaza, sculptind i boind, obiectele de la care a c riptitat cunostinte prin contactul situ cu natura. -4- La viata de eunostinti sau intelectualh, se cuprind toate cunostintele pe care mintea omului le capita de la natura exterioara si interioarh cu ajutorul simturilor externe si al simtului intim. 2. Cunostintele omului sint de trei feliuri, cunos- cute, ele impreunh cu subdiviziunile lor, sub numele de genuri literare. Mai intliu se gasesc in mintea noastrii, etmostinti de acele care reprodue exact obiectele realithtei, intoc- mai astfel adeea, precum au fost ele in mornentul ob- servarei. Puterea de reproclucere este diferita, la di- feriti oameni, si pentru top in general ea este mitrgi- nita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urmele se s.terg si mintea null mai aduce aminte. Asemine eunostinti se numesc istorice, Istori e. In al doile loc se ghsesc in mintea omeneasea en- nostinti de acele, careMal sh inventeze vre-un non element, ce n'ar fi existat deja in cunostintele istorice aduna, la un loe pantile conume ale acestor din unna,.. Obiectele, cu alte vorbe, de la care not capatam eu- nostinti istorice, find din aceias natura, si avind intre dinsele, chiar cele mai indepartate in aparenth, man cunostintele cele de al doile fel li adund in diverse centruri caracterele cornune si le grupeaza, be clasifiel in grupuri mai man sau mai mici, dupa cum samina intre dinsele mai putin sau mai mult. Asemene cunostinti, numite idei general e, constituese ennos- tintile stientifiee on filosofice ale omului, § ti i n t a. In al treile rang, in sfisit, sint acele cunostinti,. -5- care pe baza cunostintelor istorice si stientifice, si lard ca srt se iuventeze vre-un nou element ce n'ar fi exis- tat dej a in Isto r i e, reproduc in mod schimbat reali- tatea. prin aceia ca separd demente care in naturd sint impreunate si impreuneazd elemente care in natura sint separate. Aceste cunostinti se numesc poetice, liaza si a Poeziei o formeaza Istoria. Cunostintele istorice si poetice se produe mai in- tiiu. si nuntai tirzin,Incetul cu incetul, capata omul en- nostintele sale stientifice, servindu-se mintea la aceasta de o procedare, de care animalele celelalte nu sint apte decit in irk grad, annme de adunarea la un loc intr'un simbure comma a caracterelor comune din cunostintele istorice. 3. Cele patru feliuri de vista omeneasca se in- tretese intre ele astfel, incit, dad. putem hotari in ge- neral ca este o viata publicd si alta privatd. 'ma ar- tistica si alta intelectualk in special, atunci chid tre- bue sa hotarim asupra unei fapte oare-care clasa din care face parte, simtim greutati adese cu neputinta de invins. Numai rareori se intimplit sa putem clasifica vreuna escluziv la un singer fel de activitate: astfel este, poate, fapta soldatuluL care moare inteun rdzboiu; ea s'ar pate grupa numai la viata publica, deoarece foloseste negresit societatei, dar nici decum individului care moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfel se petrec, ca una si aceiasi fapta Intl% in mai multe din cele patru grupe de activitate, ca adicd ea se poate $tiintei Poede. considera ca facind in aceala0i timp parte §i din viata publics, de pilda, §i din cea privata, sau §i din viata artistica §i din cea intelectuala, etc. In ce prive§te in speciaL viata intelectuala, apoi ea adeseori se amesteca cu celelalte trei feliuni de viata : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele sau le Nina In mintea sa in mod istoric, face acest lucru adese pentru a satisface vreunor nevoi de viata pri- vata, on pentru a folosi societatei. Din cauza, amestecului intre diversele stall de viata, not nu putem vorbi de dinsele in mod escluziv decit cind le cercetam in general, §i nu putem grupa .faptele inteo clasa sau in alta decit numai dupa maxi- mum §i minimum de viata publics, privata, artistica §i intelectuala, pe care-1 observam la dinsele. §i tot din aceia§i pricina not nu trebue sa nadajduim ca am pute face obiet al studielor noastre numai activitatea publics, on numai activitatea privata, etc. caci totdeauna, ne-am sili de mull, va trebui sit strecuram printre faptele intelectuale, de pilda, macar unele publice on private, §i a§a mai departe. 4. Acela§i amestec, care se observa intre -feluri- tele activitati, are loc intre diversele euno§tinti la viata intelectuala in special. dupa cum am zis, Poezia §i §tiinta i§i au ambele baza in Istorie, §i fiindca o minte omeneasca, oricare ar fi, are cite trei feliurile de cuno§tintd de odata, de aceia cind cineva are cuno§tinti istorice asupra u- nor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un - -6 - Fiindca, grad mai mic, si pe cele stientifice si poetice. Prin urmare nu putem vorbi in mod escluziv in unul sau in altul din aceste trei genuri literare, ei trebue sa. ne asteptrtm numai decit sit le intilnim tustrele, unele linga altele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai mare dorintrt de a-si separa munca bite() directie sau in alta. i aici, ca si atunci cind hottirim cif faptele fac parte din cutare sau din cutare manifestare a vietei noastre, va trebui hotiirim duTrt maximum si minimum numai. daca o vorbire oarecare sau o scrier_e_esta istoricri, on stientificrt, on poeticA. Adeseori amestecul intre cele trei cunostinti este in asa de egale proportii, incit nu putem hothri, nici chiar judecind dupit maximum si minimum, dad, avem a face cu Istoria, cu l tiiuta on cu Poezia. Atunci re- zultrt genul literar mixt numit retori c, la tare tine Religia_si Discursul oratoric, careafost predomnitor °chart in minEeft omului, iar arum merge sere deertdere. 5. Acea parte a Istoriei, care are ca obiect de expunere viata omeneascrt in toate ma,nifestfirile sale, se numeste Filolo gie. Filologia cuprinde dar Istoria vietei publice (I s t o- rla politi ea, asa numita de obiceiu Is tori e), pri- vate (Istoria artistice (Istoria artelor) (Istoria liter anti) a omului (cf. 7). Acea parte a Filologiei, care are ca object de expunere viata, intelectualti, poartrt numele de Is t o ri e literarit. -7 sit artr- i sociallt), ci intelectual5. 6. -8- Viata intelectualaadica Istoria. si Poezia -manifestata- prin scris, se numeste Lit e ratur a. FifrOca cea mal mare parte din eunostintele ome- nesti, pe care am voi sa le istorisim. se cunose din scris, se poate zice ea o Istorie literara este re- zumatul literaturei unui popor. facut fiind a- -eest rezumat pe baza cunoasterei prealabile a limbei in care sint scrise operele literare (In t erp r etar ea gramaticala), a cuprinsului for (Interpretarea is t o r i c a), a stilului genului literar din care fat parte (Interpretarea g en erica) si a stilului particular autorilor chrora se atribuesc (Interpretarea in di - vi du al a), preeum si pe baza cereetarei prealabile data o opera oarecare este scrisa in ]imba poporului earnia se atribue (Critic a gra m a ti cal a), (tacit cuprinde cunostintile poporului aeeluia (Critica istoric a) on caraeterele specifice ale genului literar din care face parte (Critica generica san estetiea)ori carac- terele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cr i - tica individual a), dad. fn sfirsit literile scrisorei si materialul en care s'a executat serisoarea se potri- vesc cu aeeleasi elemente din scrierile autentice ale cuthrui time, cutarui popor, cutarui autor. etc. (C r i - tica externA). Rezumatul unei literaturi se poate face in Bona feliuri : sau astfel ea se urmareste de istoric fiecare din cele trei feliuri de cunostinti, eu subdiviziunile ion, filed intrerupere de la o epoca la alta, adica de 'la tim- pul rind incepe istorisirea pang 1a timpul cind se sfir- -9 seste, sau astfel ca rind pe rind se istorisesc in pe- rioade succesive toate genurile literare deodatrt. La modul intiiu de expunere istoricul tine mai mult so- cotealti de mersul genurilor literare, de stilurile ge- nerice, la cel de al doile mai mult de stilurile indivi- cluale. Adicti in cazul intiiu individul, care a partici- pat la dezvoltarea unni uploads/Marketing/ 11 .pdf