Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA R

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE LITERE CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ ȘI LINGVISTICĂ GENERALĂ Teză de doctorat METAFORA ȘI FUNCȚIILE ACESTEIA ÎN DISCURSUL BĂNCILOR ROMÂNEȘTI: O ABORDARE SOCIO-COGNITIVISTĂ Coordonatori științifici : Prof. Dr. Elena DRAGOȘ Doctorand : Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, România Bianca (MORAR) TOMONI Prof. Dr. Michael KELLY University of Southampton, Marea Britanie Cluj-Napoca 2012 2 Cuprins 1. CÂTEVA CUVINTE INTRODUCTIVE. NECESITATEA ȘI OBIECTIVELE TEZEI 2.1. PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA METAFOREI: DE LA RETORICA CLASICĂ LA SOCIO-COGNITIVISM 2.1.1 Metafora la Aristotel. Abordarea tradițională 2.1.2 Abordările pragmatice 2.1.3. Abordările filosofice 2.1.4 Abordările interacționale 2.1.5 Teoria lui Reddy și rolul acesteia în formularea teoriilor cognitiviste 2.1.6 Teoria metaforelor conceptuale 2.1.7 Dezvoltări ulterioare: teoria integrării conceptuale 2.1.8 Perspective moderne asupra metaforei. Abordările socio-cognitiviste sau pragmatico-discursive 2.1.9 Abordările funcționale. Metafora gramaticală și funcțiile acesteia 2.2 METAFORA ÎN DISCURSUL ECONOMIC 2.2.1 Funcțiile metaforei în discursul economic 2.2.1.1 Funcția euristică și cea pedagogică 2.2.1.2 Funcția retorică 2.2.1.3 Funcția textuală 2.2.2 Metafore recurente în discursul economic. Rezultatele analizelor contrastive 3. ASPECTE TERMINOLOGICE ȘI METODOLOGICE 3.1 Discurs economic sau financiar? Câteva clarificări terminologice 3.2. Prezentarea și justificarea corpusului 3.3. Metodele de analiză 4. ANALIZA METAFORELOR ÎN DISCURSUL FINANCIAR-BANCAR ROMÂNESC: REZULTATE ȘI DISCUȚIE 4.1. Rezultate 4.2. Tipuri de metafore predominante: discuție rezultate 4.2.1 Metaforele ontologice – conceptualizarea banilor ca entități concrete (obiecte sau organisme) în mișcare 4.2.1.1 Banii ca persoană având nevoie de îngrijire sau protecție 3 4.2.1.2 Banii ca resursă militară. Scenariul forței fizice 4.2.1.2 Banii ca substanță lichidă, obiect plutitor sau sediment. Scenariul râului 4.2.2 Conceptualizarea produselor și serviciilor bancare ca entități concrete (obiecte sau organisme) 4.2.3 Alte metafore ontologice – conceptualizarea economiei și instituțiilor financiare ca entități concrete (obiecte sau organisme) 4.2.4 Metafora forței fizice și metafora sportivă 4.2.5 Metaforele mecanice și cele acvatice 4.2.6 Metaforele din domeniul construcțiilor 4.2.7 Alte conceptualizări detectate în corpus 4.2.8 Expresii metonimice 4.3. Analiza sintactică: rezultate și discuție 5. DISCUȚIE SUPLIMENTARĂ. CONCLUZII ȘI CĂI DE CERCETARE ULTERIOARĂ BIBLIOGRAFIE INDEX METAFORE ANEXE Anexa 1 – Lista conceptualizărilor din programul NVivo – conceptualizări aparținând limbii române în general Anexa 2 – Lista conceptualizărilor din programul NVivo – conceptualizări specifice discursului financiar-bancar Anexa 3 – Lista expresiilor metaforice aferente conceptualizărilor discutate în cadrul tezei Anexa 4 – Corpusul de documente Cuvinte cheie: metaforă conceptuală, limbaj economic, bănci, persuasiune, coeziune, coerență, cognitivism, metaforă gramaticală 4 REZUMAT Discursul financiar-bancar este de regulă inclus în categoria discursul științific, motiv pentru care este adesea perceput ca fiind unul foarte obiectiv. Stilul său este de obicei caracterizat ca fiind unul sobru, concis, lipsit de metafore sau de orice alte forme de exprimare mai mult sau mai puțin creative. Ipoteza care a stat la baza prezentei teze este că această percepție este foarte departe de realitate. În calitate de fost angajat al unei instituții bancare, am observat că limbajul bancar face adesea apel la expresii cu caracter figurat care nu se limitează doar la a prezenta sau a explica anumite concepte. Am observat că, în ciuda pretențiilor de rigoare și obiectivitate științifică, acest limbaj se dovedește deseori subiectiv, manipulativ și creativ. De-a lungul lecturilor noastre, am descoperit o noțiune care, aplicată la discursul economic (sau în cazul de față la documentele noastre bancare), ar putea să demonstreze toate aspectele de mai sus: metafora conceptuală. Propusă pentru prima dată de George Lakoff și Mark Johnson (1980), această teorie a înlocuit abordările anterioare cu o viziune nouă, revoluționară, care atribuie metafora domeniului gândirii. Dintr-o dată, metafora a încetat să mai fie considerată ca un fenomen estetic, ci dimpotrivă, a devenit revelatoare a unor maniere recurente de a gândi. Această capacitate de a ilustra gândirea este principalul motiv care ne-a făcut să alegem metafora conceptuală ca instrument teoretic pentru cercetarea noastră. Deși cadrul nostru teoretic de analiză este esențialmente unul de tip cognitivist, am ținut cont și de dezvoltările mai recente ale acestei teorii care analizează metafora nu doar prin prisma dimensiunilor sale cognitive, dar și prin prisma dimensiunilor sale socioculturale. Promotorii acestor abordări susțin că metafora reflectă interesele, originile și caracteristicile utilizatorilor săi și este adesea folosită ca instrument de persuasiune și menținere a puterii și a relațiilor sociale. Aceste idei aparțin de fapt reprezentanților analizei critice a discursului, în opinia cărora limbajul reflectă și influențează în același timp realitatea socială: There is not an external relationship ‘between’ language and society, but an internal and dialectical relationship. Language is a part of society; linguistic phenomena are social phenomena of a special sort, and social phenomena are (in part) linguistic phenomena. (Fairclough: 1989, p. 23) O altă teorie care, după părerea noastră, ar putea fi folosită pentru a dezvălui motivații și obiective ascunse, este cea referitoare la metafora gramaticală, teorie formulată de Halliday și de colaboratorii acestuia (Halliday: 1994, Halliday și Matthiessen: 1999, Thompson: 2004). 5 Aceștia susțin ca metafora conceptuală, manifestată la nivel lexical, este însoțită de un alt tip de metaforă care se manifestă la nivel sintactic și care constă în selectarea unei fome gramaticale alternative, cel mai desea substantivizată. În opinia autorilor, metafora gramaticală are drept scop limitarea accesului la cunoaștere, prezervarea eventualelor relații de putere, dar și convingerea cititorilor/interlocutorilor prezentând informațiile ca fiind niște adevăruri incontestabile. Aceste caracteristici, dar și constatarea noastră cu privire la faptul că substantivizarea apare frecvent în discursul financiar, ne-au îndemnat să completăm analiza noastră cognitivă cu o analiză sintactică a expresiilor metaforice identificate în prealabil. Aceste diverse abordări ne-au ajutat să ne îndeplinim și obiectivele noastre specifice. Un asemenea obiectiv a fost, de exemplu, cel de a verifica legătura dintre selecția metaforică și context, tipul și tematica documentului, dar și cea dintre alegerea metaforelor și participanții la situația de comunicare. O altă ipoteză pe care am dorit să o verificăm prin cercetarea noastră este legată de faptul că, în opinia noastră, textele financiar-bancare prezintă diferențe semnificative (în materie de metafore) față de textele de economie generală, ceea ce indică necesitatea ca acestea să fie tratate separat, ca aparținând unui tip de discurs diferit. În plus, am dorit să verificăm și constatările lui Halliday referitoare la faptul că metafora lexicală este adesea dublată de o metaforă gramaticală (Halliday și Matthiessen: 1999, p. 234). De asemenea, intenția noastră a fost și de a verifica dacă există într-adevăr o legătură între tipul de metaforă și categoria sintactică din care face parte. În fine, un alt obiectiv a fost de a verifica în ce măsură efectele expresiilor metaforice lexicale sunt influențate (întărite/atenuate) de structurile gramaticale ale frazei. Organizarea tezei reflectă în totalitate aceste intenții, menționate de altfel și în cadrul primului capitol, un capitol introductiv, menit a prezenta premisele și obiectivele cercetării, cadrul teoretic de analiză, structura și noutatea tezei. Capitolul 2 prezintă într-o manieră mai detalită abordările menționate mai sus, dar și parcursul nostru teoretic global. Este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune prezentăm principalele abordări ale metaforei, plecând de la ideile lui Aristotel, trecând prin abordările pragmatice dar și prin diferitele teorii care au anticipat apariția teoriilor cognitiviste (abordările filosofice, teoria interacțiunii propusă de I.A. Richards și Max Black, constatările lui Michael Reddy) și ajungând, în final, la teoriile menționate anterior: teoria metaforelor conceptuale și dezvoltările sale ulterioare (inclusiv teoria integrării conceptuale propusă de Gilles Fauconnier și Mark Turner), precum și teoria lui M.A.K Halliday cu privire la metafora gramaticală. Acestea din urmă au beneficiat, bineînțeles, de a atenție mai specială și de un spațiu de discuție mai vast. 6 În a doua secțiune a acestui capitol ne-am concentrat pe metafora economică și pe funcțiile acesteia în discurs, dar și pe diferitele tipuri de conceptualizări semnalate de cercetători ai discursului economic englez, francez, olandez, spaniol, german și, pe alocuri, românesc. Astfel, lingviști și economiști au arătat ca discursul economic face apel frecvent la metaforă. McCloskey, de exemplu, considera că gândirea economică este una esențialmente metaforică: “(...) each step in economic reasoning, even in the reasoning of the official rhetoric, is metaphoric.” (McCloskey: 1986, p. 75) Motivele folosirii metaforei sunt diverse. Henderson credea că autorii textelor economice folosesc frecvent metafora în scopuri stilistice, pedagogice, pentru formularea ipotezelor, argumentare și narațiune (Henderson: 1993, p. 343). Tot Henderson, dar și alți cercetători (de exemplu Skorczinska și Deignan: 2006), au afirmat ca metafora a contribuit și la dezvoltarea vocabularului standard al economiei (Henderson: 1993, p. 358). Rolul metaforei în argumentare și persuasiune a fost arătat de mai mulți cercetători (de exemplu Boers și Demecheleer: 1995, Boers: 1997, Boers și Demecheleer: 1997, Boers: 2000, Charteris- Black și Ennis: 2001, Charteris-Black și Musolff: 2003, Charteris-Black: 2004, Koller: 2004, 2005, 2009). McCloskey credea că economiștii încearcă adesea să-și convingă audiența cu privire la diversele fenomene economice și că, pentru aceasta, ei fac frecvent apel la metaforă (McCloskey: 1986, p. 62). În fine, mai mulți autori au remarcat rolul jucat de metaforă în asigurarea coerenței și coeziunii textelor economice (e.g. Boers: 2000, Koller: 2004, 2005, Alejo: 2009, White și Herrera: 2009). Cât despre tipurile de metafore menționate cel mai frecvent de analiștii discursului economic englez, francez, olandez, german, italian și spaniol, acestea sunt cele organice (inclusiv din domeniul medical), cele legate de domeniul militar/ al luptei, de domeniul mecanic, acvatic și sportiv. uploads/Philosophie/ metafora-si-functiile-acesteia-in.pdf