Remerciez-le!

Remerciez @Admin pour avoir partagé cet document gratuitement, de la manière la plus simple, en partageant sur les réseaux sociaux.

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro _., .... _..._.. _____ .\ I Com?lexul Naţion

www.muzeulastra.com / www.cimec.ro _., .... _..._.. _____ .\ I Com?lexul Naţional Muzeal ! A:>TRA Bl\J ~ Biblioteca \.. I. . . lrimle 1 Nr, lnv •• „„ .i.J_~ _ Î www.muzeulastra.com / www.cimec.ro MUZEUL BRU KENTHAL - SIBIU STUDII ŞI MATERIALE PRIVIND MUZEUL TEHNICII POPULARE DIN DUMBRAVA SIBIULUI STUDIEN UND MITTEILUNGEN AUS DEM HERMANNST:A:DTER FREILICHTMUSEUM DER B:A:UERLICHEN TECHNIK S I B I U - 1967/68 www.muzeulastra.com / www.cimec.ro Desene - Zeichnungen Roswith CAPESIUS, Mircea CARACEA, Teodor CRACIUN, Iuliana DANCU, Ludowic DOMBROWSKI, Petru IDU, Ion PETRESCU-BURLOIU, Constantin NICOLESCU, ]. SCHA YBAL, Ricarda TERSCHAK, Emilia WEISS, Raymonde WIENER www.muzeulastra.com / www.cimec.ro CUPRINS Cercetări etnografice privind isto- ria tehnicii populare la români (Cornel lrimie) Vechim~a exploatării petrolului şi a „cerii de pămînt" în Ţările Ro- mâneşti (Constantin C. Giurescu) Răspîndirea satelor specializate în meşteşuguri populare pe teritoriul României (Nicolae Dunăre) . Tipurile de case din Ţara Oltului şi tehnica de construqie a lor (Ion Petrescu-Burloiu) Caractere specifice În arhitectura populară din Gorj (Andrei Pă noiu) Meşteşugul olăritului ilustrat în Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului (Cameliu Bucur) Ceramica populară din Bîrsa (Te- reza Mozes) . Tehnici tradiţionale pentl"u prelu- crarea cînepii (Marcela Focşa) ''f Prelucrarea părului de capră. Unelte şi produse (Georgeta Stoica) v O tehnică arhaică pentru prelucra- r/ rea ţesăturilor de casă - bătutul la gratie (Ion Chelcea) O tehnică străveche de vîltorit (I. lurasciuc) Pivele de bătut sumani de pe valea Şomuzului (Melania Ostap şi Victoria Semendeaev) . Aspecte social-economice ale prac- ticării morăritului în partea de sud-e~t a Banatului _(Corneliu Bucur) Date statistice privind morăritul din Ţara Românească la 1861 (Anca Ciobamt-!:tahl) Mori cu ciutură şi pive din ba- zinul superior al Bahnei-Mehe- dinţi (Monica Budiş şi Petre !du) if Morile şi pivele de pe valea Ja- . leşului (jud. Gorj) (Vasile Că răbiş) Un dispozitiv de ameliorare a ad- mi,iei la mori „butonul" (Hcrbert Hoffmann) Construcţiile viticole din Gorj. Con- tribuţii la studiul etnografic al viticulturii (Paul Petrescu şi N. Al. Mironescu) 5 15 71 --- 89 109 131 141 153 173 179 185 195 211 217 231 275 281 3 INHALT Ethnographische Untersuchungen iiber die Geschichte der băuerlichen Technik bei den Rumănen (Cor- 11el lrimie) Aus der Geschichte der Petroleum- und „Erdwachs"-Ford~rung in den rumănischen Lăndern (Constan- tin C. Giurescu) . . . . Die Verbreitung der Handwerker- dorfer m Rumănien (Nicolae Dunăre) . . . . . . Die Haustypen und ihre Bautechnik im Altland (Ţara Oltului) (lo11 Petrescu-Burloiu) . . . . Kennzeichnende Merkmale der bău erlichen Architektur m Gorj (Andrei Pănoiu) . Das Topferhandwerk im Museu11:1 der băuerlichen Technik im Her- mannstădter „Jungen Wald" (Cameliu Bucur) Die Bauernkeramik in Bîrsa (Tereza Mozes) . Oberlieferte Techniken der Hanf- kultur (Marcela Focşa) . . . Die Verarbeitung von Ziegenhaar, Gerăte und Erzeugnisse (Geor- geta Stoica) Eine altertiimliche Technik der 13carbeitung von Hauswebcn - Das Walken auf Rutengeflecht (Ion Chelcea) . . . . . Eine altertiimliche Technik des Ver- dichtens von Wollgeweben („ vîl- torit") (I. Iurasciuc) Tuchwalken im Şomuz-Tal (Mela- ma Ostap und Victoria Semen- deaev) Sozial-okonomische Aspekte des Miihlenwesens 1m Siidosten des Banats (Corneliu Bucur) . Statistische Daten iiber das Miihlen- wesen m Altrumănien aus dem Jahre 1861 (Anca Ciobanu-Stahl) Turbinenmiihlen und Walken am Oberlauf der Bahnea - Mehe- dinţi (Monica Budiş und Petre !du) Miihlen und Walken im Jaleştal (Kreis Gorj) (Vasile Cărăbiş) . Eine Anlage zur Regelung der Was- serzufuhr bei Miihilen. Das Was- ser-Fallrohr (Herbert Hoffman11) Spezifische Bauten des Weinbauge- bietes von Gorj. Beitrăge zur ethnographischen Erforschung des Weinbaus (Paul Petrescu und N. Al. Mironescu) 5 15 23 71 89 109 131 141 153 173 179 185 195 211 217 231 275 281 www.muzeulastra.com / www.cimec.ro Cîteva unei te şi metode de pe;cui t în Oltenia (Ileana Diaconescu) O formă înedită de teasc de ulei .___(Herbert Ho//mami) ""- Contribuţii la cunoaşterea dezvol- r' tării istorice a meşteşugurilor le- gate de prelucrarea pieilor În Săliştea Sibiului (Ştefan Palada) Despre meşteşugul butnăritului În zona Iaşului (Victoria Semen- deaev şi Melania Osiap) Lăzi populare româneşti. Meşteşu gul şi arta lădarilor (T ancred Biinăţeanu) Contribuţii la studiul tehnicii popu- lare de prelucrare a osului. Doi meşteri în prelucrarea cornului la Sibiu (Raymonde Wiener) Anchetă stati>tică În legătură cu reţeaua de instalaţii tehnice popu- lare aqionate de apă pe terito- riul României (Vechimea, tipolo- gia, răspîndirea şi frecvenţa lor) (Cornel lrimie) Morile de vînt în Cehoslovacia (Josef Vareka) Conferinţa de lucru a muzeelor etnografice în aer liber ţinută la Brienz-Elveţia În luna Sep- tembrie 1967 (Cornel lrimie) Note de călători~. Muzee etnogra- fice • În aer liber din Austria şi R.F.G. (Paul Niedermaier) Prima expoziţie etnografică româ- nească În aer liber (1905) (Mihai Sofronie) Cronică privind activităţile de cer- cetare şi organizare a Muzeului tehnicii populare din Dumbrava Sibiului pe perioada 1966-1967 (Olga Mărginean) 327 337 3J3 355 365 397 413 489 507 517 521 527 (;eră te und M,·d1od,·11 J,.„ l'i'd1erei 111 Oltenien (llc.w.1 l>iarn11t'lrn) 327 Eine Ulprcsse bishcr unbek.11111ter Form (Herbat Hoffmann) 337 Bcitriige zur Ce,d1idne der l.eder- vcrarbeitung in Sălişte bei Her- manmtadt O'te/a11 Palada) . . 343 Ober J," Bottchergewerbe im (;ebiet von Iaşi (l 'ictorw Sc111e11Je,1cv und Melania Ostap) . 355 Rumănischc Bauerntruhen. Das Handwcrk und sem kiinsderi- sche·r Wert (T ancred Bănăţeanu) 365 Beitrăge zur Untersuchung volks- tiim:icher Teclrniken cler Kno- chenverarbeinmg. Zwei Meister m Hermannstadt, die Horn ver- arbeiten (Raymonde Wiener) 397 Statistische Erhebungen iiber das Netz băuerlicher technischer An- lagcn mit Wasserantrieb auf dem Gebiete Rumăniens (Alter, Typo- logie, Verbreitung und Hăufig- keit) (Cornel lrimie) . . . 413 Die Windmuhlen m cler Tschecho- slowakei (jo.<ef Vafeka) . 489 Die Arbeitsbesprechung cler Vertre- ter der ethnographischen Frei- lichtmuseen in Brienz-Schweiz im September 1967 (Cornel Irimic) 507 Rei>eaufzeichn1ir.gen. Ethnographische Freilichtmuseen in Osterreich und cler Bundesrepublik Deutschland (Paul Niedermaier) . 517 Die erste Freilichtausstellung rumă nischer Volkskunde 1905 (Mihai Sofronie) 521 Chronik cler Jahre 1966/1967. For- schungstătigkeit und Einrichtung des Museum; cler băuerlichen Technik im Hermannstădter Jun- gen Wald (Olga Mtirginean) 527 www.muzeulastra.com / www.cimec.ro CERCETĂRI ETNOGRAFICE PRIVIND ISTORIA TEHNICII POPULARE LA ROMÂNI Cornel lrimie Problema tehnicii populare apare tot mai des, În ultimii ani, În preocupările etnogra- filor din România 1, ceea cc nu este deloc Întîmplător. In acelaşi timp, etnografia con- temporană În general îşi propune să cerce- teze şi să explice Într-o tot mai largă măsură modul de trai şi cultura populară în dez- voltarea sa istorică, cu relevarea specificului naţional propriu, luînd În considerare tocmai meşteşugurile şi creaţia de artă populară. De altfel, importanţa şi actualitatea proble- mei este confirmată şi de locul pe care l-au ocupat aceste teme, În special, În legătură cu studiul uneltelor şi tehnicii populare pcn tru perioada zisă „preindustrială", I.a di- f eritc reuniuni ştiinţifice internaţionale re- cente. Pot fi amintite, În această privinţă, o serie de lucrări de la cel de al Vii-lea Congres internaţional al ştiinţelor antropo- logice şi etnologice ţmut la Moscova în 1 Acca>ta se concretizează, in ceea ce priveşte lite- rcnura de specialitate, prin apariţia a tot mai nume- roase studii şi cercetări axate pe probleme de tehnică populară (vezi Anuarul Muzeului etnografic al Tran- sih-aniei, Cluj, Anuarul Muzeului satului din Bucureşti, publicaţia „Cibinium" 1966 şi cea prezentă, comu- nicările prezentate la Sesiunea ştiinţifică a muzeelor :lin anii 1964, 1965, 1966 etc.), iar În activitatea muzeistică, prin îmbogăţirea coleqiilor de unelte şi produse ale muzeelor şi seqiilor etnografice pavi- lionare, şi îndeosebi ale muzeelor În aer liber, dintre care se evid~n\iază Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, Muzeul etnografic al T ramil- vanici, din Cluj, Muzeul pomiculturii şi viticulturii de la Gol~şti,- Seqia etnografică În aer iiber a Mu- zeului cetăţii Bran ş.a. 5 ETHNOGRAPHISCHE UNTERSUCHUNGEN OBER DIE GESCHICHTE DER BXUERLICHEN TECHNIK BEI DEN RUMXNEN Cornel lrimie Die Frage der băucrlichen Technik crfrcut sich in den letztcn Jahrcn bei den Ethno- graphen in Rumanien 1 einer stets zunehmen- den Auf merksamkcit. Das ist kein Zufall, denn glcichzeitig wendet sich die zeitge- nossische Ethnographic im allgcmeinen immcr mehr dcr Erforschung und Erklărung volks- ti.imlicher Lebcnsformcn und der Volkskultur in ihrer geschichtlichcn Entwicklung zu, unter besonderer Beachtung cler nationalen Beson- dcrheiten, die vor aliem im Handwerk und in cler Volkskunst zum Ausdruck kommcn. l)hrigens lăGt sich die Bedeutung und Ak- tualităt dieser Fragen auch daran erkcnncn, dai) Themcn dics::r ,\rt, insbesondcrc im Zu- sammcnhang mit dcr Erforschung volkstiim- licher Werkzeugc und Tcchniken in cler sogc- nannten „ vorindustriellcn" Zeit, hcutc immcr hăufiger Gcgenstand cler vcrschiedenstcn in- ternationalen wisscnschaftlichen Tagungcn sind. Es sei hingcwiesen auf cine Rcihc von Arbeiten, clic auf dem VII. lnternationalcn Kongref) fiir anthropologischc und cthnolo- I Das beweist innerhalb der Fachliteratur die warhsende Anzahl von Studien und Arbeiten iiber Fra- gcn, die die băucrliche Technik hctreffen (s. Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei, Cluj, Anuarul Muzeului satului din Bucureşti, die Publikation „Cibi- nium" aus d.:m Jahre 1-966 und die vorliegende, dic Mitteilungen, clic bei den wissenschaftlichen Tagungen der Museen în den J~hrcn 1964, 1965, 1966 vorge- legt wurden usw.) In dcr Museumstătigkeit kommt diese Tatsache darin zum Ausdrurk, daB die Samm- lungen der Volkskundemuscum und vor aliem die der ethnographischen Freilichtmuscen durch Gerate und Erzcugnisse cler uploads/Geographie/ cibinium-muzeul-astra-1967-1968.pdf